Centura Verde București–Ilfov intră în faza operațională. Un protocol de parteneriat civic-public ce vizează pădurile urmează să fie votat în Consiliul General / Ce conține documentul

Proiectul Centura Verde București–Ilfov, inițiativă civică menită să protejeze și să conecteze pădurile din jurul Capitalei, intră oficial în faza sa operațională. Fundația Centura Verde și Primăria Municipiului București au anunțat marți, 21 octombrie, semnarea protocolului pentru elaborarea și implementarea Planului Operațional Centura Verde București–Ilfov (PO–CVBI), de pe scena Climate Change Summit 2025 de la Palatul Parlamentului.

Protocolul urmează să fie introdus pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București la sfârșitul lunii octombrie, anunță Fundația Centura Verde. Documentul stabilește cadrul de colaborare dintre Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde pentru implementarea efectivă a Centurii Verzi, în parteneriat cu alte autorități, precum Consiliul Județean Ilfov, mediul academic, organizațiile civice și sectorul privat.

În mesajul transmis la deschiderea summitului, Președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat sprijinul pentru acest proiect:

„La ediția din 2023, în calitate de Primar General al Municipiului București, am semnat Memorandumul pentru Centura Verde a Capitalei, un angajament simbolic și concret pentru protejarea mediului și a biodiversității urbane. Astăzi, în calitate de Președinte al României, reafirm
cu tărie convingerea că acțiunea climatică este o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă.”

Prezent pe scenă la eveniment, Lucian Judele, administrator public al Municipiului București, cu atribuții privind spațiile verzi ale Capitalei, a spus că scopul său este să se asigure că protocolul va intra la vot.

„Bucureștiul este un oraș un oraș dinamic, un oraș în schimbare, un oraș cu multe oportunități, dar are nevoie de o Centură Verde. Specialiștii ne spun că cele mai bune soluții sunt cele naturale. (…) Scopul meu este să mă asigur că, la sfârșitul lunii octombrie, acest Protocol va fi pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București, se va vota, iar împreună cu cei de la Consiliul Județean Ilfov, va deveni realitate.

Alex Găvan, președinte al Fundației Centura Verde și fondator al Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, a declarat: „Cunosc, pe propria piele, nevoia disperată după oxigen, sentimentul de sufocare, dar și cele de trebuință pentru a reuși. Dar noi, cu toții, nu trăim în cer, la 8.000 de metri, ci aici, pe pământ, unde oxigenul înseamnă viață. Centura Verde reprezintă masca de oxigen a Capitalei și a zonei metropolitane. Prin semnarea acestui protocol, trecem de la viziune și consens politic și administrativ la concretul acțiunii executive. Urmează o călătorie strașnică și plină de sens. Să o îmbrățișăm cu bucurie și încredere.”

Ciprian Gălușcă, director executiv al Fundației Centura Verde, a adăugat: „Protocolului deschide un cadru formal de colaborare între administrație, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat , pentru a construi o defensivă naturală în jurul orașului: Centura Verde București–Ilfov”

Ce prevede protocolul

Protocolul pentru elaborarea și implementarea Planului Operațional Centura Verde București–Ilfov stabilește câteva direcții principale:

• elaborarea Planului Operațional CVBI, cu participarea experților, a mediului academic și a societății civile;
• integrarea și/ sau corelarea obiectului Protocolului în toate documentele sale, prezente sau viitoare, strategice și operaționale, relevante pentru îndeplinirea obiectului Protocolului (M100, PMUD, PAOV, SIDU, PICA, PUG, PUZ etc.), inclusiv cu punctele din Memorandumul pentru Aer curat, sănătate și viitor a căror îndeplinire ține și de Primăria Municipiului București

O infrastructură verde critică

Centura Verde București–Ilfov reprezintă un proiect de infrastructură verde critică, concept introdus în noul Cod Silvic în vigoare de la începutul anului 2025. Păduri precum Băneasa, Snagov, Cernica, Pustnicu și Comana (partea din Ilfov) și altele, care însumează 26.000 de hectare, sunt parte din centura verde. Acestea beneficiază, din ianuarie 2025, de protecție legală împotriva tăierilor comerciale.

Conform specialiștilor, suprafața împădurită din jurul Capitalei ar trebui să crească de la 16% la minimum 30% pentru a asigura un nivel optim al calității aerului și al confortului termic.

Mari modele de urbanism ecologic din capitale europene sunt la Londra (Green Belt) sau Berlin, iar în lume, Ontario Greenbelt din Canada.

Centurile verzi contribuie la reducerea poluării, diminuarea riscului de inundații, creșterea suprafețelor împădurite și dezvoltarea turismului ecologic, dar și educație și mobilitate alternativă. Specialiștii avertizează că schimbările climatice sunt o realitate, după ce anul 2024 a fost declarat cel mai călduros an față de perioada pre-industrială, cu o creștere de 1,5 grade a temperaturii globale.

Despre Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”

Platforma este un proiect al Fundației Centura Verde, care reunește peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, într-un demers apolitic dedicat sănătății publice și adaptării climatice. Obiectivul său este recunoașterea infrastructurii verzi ca infrastructură critică, la același nivel de importanță cu cea de transport sau energetică.