Guvernul promite metodologie pentru Centurile Verzi în jurul orașelor / „Pentru un program de guvernare pe aproape patru ani, este departe de a fi suficient”/ Alex Găvan: Schimbările climatice nu iartă pe nimeni; e nevoie de mai mult curaj

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși Centurile Verzi au fost incluse în Programul de Guvernare 2025-2028, în urma demersurilor Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, aceasta consideră salutară măsura asumată, dar în același timp departe de a fi suficientă.

Platforma, care reunește susținerea a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, atrage atenția că simpla adoptare a metodologiei nu este suficientă, iar pentru un program de guvernare care se întinde pe aproape patru ani, această măsură reprezintă doar un prim pas. Platforma a solicitat inițial guvernanților să stabilească în Program un obiectiv cu finalitate practică, respectiv desemnarea și implementarea efectivă a Centurii Verzi București-Ilfov și a centurilor verzi la nivel național ca proiect de țară de sănătate publică și de infrastructură verde critică pentru adaptarea la schimbările climatice, însoțite și de un mecanism de finanțare dedicat autorităților locale.

Alex Găvan, conservaționist și fondator al Platformei, menționează: „Succesul unei guvernări se măsoară prin numărul de reforme duse la bun sfârșit. În România, avem nevoie și de o reformă a conștiinței publice privind mediul. Iar aceasta își poate găsi manifestarea doar în proiecte concrete, cu impact sistemic, precum desemnarea și implementarea Centurilor Verzi la nivel național. Dacă acum nu realizăm această reformă, viitorul ne-o va impune oricum, la un cost în sănătate, economie și ecologie înmulțit.” Găvan cere mai multă asumare și curaj politic în fața provocărilor climatice și solicită „mai multă îndrăzneală” din partea decidenților.

„Schimbările climatice și poluarea nu iartă pe nimeni. (…) Noi suntem aici să îi susținem, dar partea lor de muncă rămâne a lor și nu poate fi suplinită de societatea civilă”, menționează Găvan, adăugând că, totodată, Platforma face demersuri pentru elaborarea unui document privind metodologia de creare a centurilor verzi din jurul orașelor.

Pădurea Balotești și râul Vlăsia, parte din viitoarea Centură Verde București-Ilfov / Foto: centuraverde.ro

Centurile verzi sunt considerate esențiale pentru sănătatea publică și calitatea vieții a peste 10 milioane de români din zonele urbane și periurbane, reprezentând peste jumătate din populație. Ele îmbunătățesc sănătatea publică, reduc efectele schimbărilor climatice și poluarea și oferă oportunități de recreere și educație într-un mod care contribuie la calitatea vieții, generează creștere economică durabilă și conservă biodiversitatea în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

În același timp, contribuie la îndeplinirea multiplelor angajamente luate de România la nivel european. Până acum, proiectul a beneficiat de o asumare politică și administrativă fără precedent pentru un proiect de mediu, realizată prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor cu principalii actori politici și administrativi. Documentul a dus la legiferarea ulterioară, prin noul Cod Silvic, a Centurilor Verzi la nivel național, inclusiv la redarea rolului social și de protecție pentru 26000 de hectare, reprezentând toate pădurile din Ilfov – piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov – prin ocrotirea lor față de tăierile comerciale.

Context

Conform programului de guvernare 2025-2028, Guvernul și-a propus să elaboreze și să adopte metodologia pentru crearea centurilor verzi la nivel național în următoarele 6 luni, cu dezbatere publică, ca parte din noile reglementări ale Codului Silvic.

Programul include și alte obiective legate de mediu și climă:

• Actualizarea legislației silvice pentru reducerea birocrației și combaterea tăierilor ilegale.
• Finalizarea unei legi pentru ariile naturale protejate, cu mecanisme și calendar pentru creșterea zonelor fără intervenție umană.
• Implicarea ONG-urilor în gestionarea ariilor protejate.
• Crearea unei legi pentru administrarea spațiilor verzi din intravilan, inclusiv pentru spațiile private.
• Elaborarea unei Strategii Naționale pentru Biodiversitate, cu extinderea zonelor protejate și implementarea Strategiei UE pentru biodiversitate.
• Adaptarea legislației forestiere la noile realități climatice (climate smart forestry).
• Combaterea tăierilor ilegale cu tehnologii moderne: drone, sateliți, AI.
• Crearea perdelelor forestiere de protecție și clarificarea statutului geoparcurilor UNESCO.
• Îmbunătățirea managementului deșeurilor, calității aerului și integrării datelor satelitare în monitorizarea mediului.
• Crearea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze politicile climatice și să coordoneze dialogul între stat, industrie și societate civilă.

Noul Cod Silvic – care legiferează centurile verzi la nivel național – este în vigoare de la începutul acestui an.