„Am trecut de la ideea că omul trebuie să cucerească natura la întrebarea cât de puțin ar trebui să intervină.” Lecția Yellowstone și ce au spus specialiștii la Făgăraș Fest despre relația dintre oameni și natură

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Biologi, silvicultori, medici veterinari și specialiști în conservare reuniți la Făgăraș Fest susțin că una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă din ultimii ani este renunțarea la ideea că omul trebuie să controleze permanent natura. În multe ecosisteme complete, spun aceștia, procesele naturale sunt capabile să mențină singure echilibrul dintre specii, iar rolul oamenilor este, înainte de toate, să păstreze condițiile în care acest echilibru să poată funcționa. 

Dezbaterea „Are natura nevoie de noi?”, organizată în cadrul Făgăraș Fest, a reunit specialiști din domenii diferite – de la conservarea biodiversității și silvicultură până la medicină veterinară – care au discutat despre relația dintre oameni și natură în condițiile în care la nivel planetar au loc schimbări climatice, degradarea habitatelor și dispariția unor specii.

Directorul de conservare al Fundației Conservation Carpathia, Mihai Zotta, a explicat că una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă este renunțarea la ideea că omul trebuie să intervină permanent pentru a controla ecosistemele.

„Am plecat de la ideea că omul trebuie să cucerească natura. Astăzi știm că există zone în care cel mai bun management este să lași procesele naturale să funcționeze singure”, a spus acesta.

Potrivit lui Zotta, în timpul studiilor de silvicultură a învățat că pădurile trebuie gospodărite permanent și că vânătoarea este necesară pentru reglarea efectivelor de animale.

„Cel puțin observațiile noastre și ale colegilor din parcurile naționale arată că acest lucru nu prea este adevărat”, a spus acesta.

Potrivit lui, în Europa Occidentală, unde carnivorele mari au dispărut din multe regiuni, controlul populațiilor de cerbi sau mistreți poate fi necesar. În schimb, România încă păstrează ecosisteme relativ complete.

Carpathia Talks – dezbatere: Are natura nevoie de noi? În imagine, la stânga: Mihai Zotta, director de conservare al Fundației Conservation Carpathia / Foto: arhiva personală Alina Mihai / G4Media.

„La noi încă există aproape în totalitate speciile care constituiau ecosisteme întregi și atunci natura se poate regla în mod natural”, a explicat Zotta, făcând referire la faptul că România încă păstrează populații de prădători mari, precum lupul, ursul și râsul, alături de celelalte specii care fac parte din lanțurile trofice naturale.

Lecția Yellowstone: cum 14 lupi au schimbat un ecosistem

Pentru a ilustra modul în care funcționează acest mecanism, în cadrul dezbaterii a fost invocat unul dintre cele mai cunoscute exemple din ecologia modernă: reintroducerea lupilor în Parcul Național Yellowstone din Statele Unite. În 1995, au fost reintroduși 14 lupi, urmați de încă 17 în anul următor, iar revenirea prădătorilor de vârf a modificat comportamentul populațiilor de elani, a favorizat regenerarea vegetației riverane și a permis revenirea unor specii precum castorii, proces considerat de cercetători un exemplu de „cascadă trofică”. Exemplul este folosit frecvent pentru a ilustra modul în care ecosistemele complete își pot recăpăta echilibrul prin procese naturale.

Acesta a susținut că rolul omului ar trebui să fie acela de a păstra suficiente suprafețe în care procesele naturale să se desfășoare fără intervenție.

„Milioane de ani natura a evoluat fără să aibă nevoie de oameni”, a afirmat reprezentantul Conservation Carpathia.

În opinia sa, una dintre cele mai importante schimbări de perspectivă este renunțarea la ideea că omul trebuie să controleze permanent natura.

El a amintit că Strategia UE pentru biodiversitate prevede ca 10% din suprafața Uniunii Europene să beneficieze de protecție strictă, în timp ce în România suprafețele în care natura este lăsată să evolueze fără intervenții reprezintă doar aproximativ 2,5% din teritoriu.

Natura se regenerează adesea mai bine singură

Directorul de conservare al Fundației Conservation Carpathia a oferit și exemplul pădurilor de munte, unde intervențiile umane din ultimele decenii au făcut ecosistemele mai vulnerabile. El a explicat că, din motive economice, multe păduri naturale de fag și amestec au fost înlocuite cu plantații de molid, specie care crește mai repede, dar care este mai expusă doborâturilor de vânt din cauza sistemului radicular superficial și a lipsei diversității.

Potrivit acestuia, experiența Fundației Conservation Carpathia arată că acolo unde lemnul doborât este lăsat în pădure, iar natura este lăsată să își urmeze cursul, regenerarea este mai rapidă și mai viguroasă decât în zonele replantate artificial.

„De fiecare dată am constatat că regenerarea naturală se dezvoltă mult mai repede și mult mai viguros decât tot ceea ce am plantat noi”, a spus Zotta, argumentând că procesele naturale sunt, în multe situații, mai eficiente decât intervențiile umane.

Fundația Conservation Carpathia este una dintre cele mai mari organizații de conservare din România și desfășoară proiecte de refacere a ecosistemelor din Munții Făgăraș. Activitatea sa include restaurarea pădurilor, refacerea habitatelor naturale, reintroducerea zimbrilor în sudul Carpaților, monitorizarea faunei sălbatice și dezvoltarea viitorului Parc Național Munții Făgăraș, proiect care urmărește protejarea unuia dintre cele mai valoroase peisaje naturale din Europa.

Citește și fotoreportajul: Gard electric pentru urși, rangeri de noapte și concerte care se încheie înainte ca pădurea să adoarmă. Cum arată trei zile la Făgăraș Fest, festivalul de la poalele Munților Făgăraș unde omul învață să intre în natură ca un oaspete, nu ca un stăpân.

*Notă: Acest articol a fost actualizat pentru a include informații suplimentare despre exemplul Yellowstone și contextul științific al declarațiilor făcute în cadrul dezbaterii.