Brainrot: Cum social media, mai ales TikTok, ne ”putrezește” mintea / Diferențele dintre brainrot și burnout, explicate de specialiști

Iubești să stai ore în șir pe TikTok, scrollând prin sute de postări într-un ritm amețitor? Observi că, în ultima vreme, nu te mai poți concentra la fel ca înainte și că orele petrecute pe social media par să treacă fără ca mintea ta să le proceseze cu adevărat? Există un termen care descrie perfect acest fenomen: brainrot, arată o analiză Info Sud-Est.

Brainrot este un termen devenit popular pe rețelele de socializare, folosit pentru a descrie deficitul de atenție, mai ales în urma consumului excesiv de conținut pe internet. Un exemplu comun este momentul în care nu mai poți urmări un film cap-coadă fără să simți nevoia să verifici telefonul și să începi să scrollezi pe social media, în timp ce filmul rulează pe fundal. Alt exemplu ar fi lipsa de răbdare atunci când vizionezi un videoclip la viteza normală și simți impulsul de a-l accelera, doar pentru a trece mai repede peste el.

BBC descrie brainrot ca pe un termen pentru declinul mental care poate surveni din supraconsumul de conținut online de slabă calitate sau neprovocator. Acest fenomen implică parcurgerea fără scop a conținutului scurt și alert, în special pe platformele de social media, ceea ce poate duce la o presupusă scădere a abilității de gândire și a memoriei, mai notează sursa citată.

Slangul (argou, n.red.) ”brainrot” a devenit atât de comun și frecvent discutat în rândul utilizatorilor de social media, în special al celor din Generația Z, încât Oxford University Press l-a desemnat cuvântul anului 2024, însă el este în plin avânt și în 2025.

Sursa citată mai notează că termenul datează încă din anii 1850, în cartea Walden a lui Henry David Thoreau, care descrie experiențele sale de a trăi o viață simplă, în mijlocul naturii. Thoreau critică tendința societății de a subestima ideile complexe sau cele care pot fi interpretate în mai multe moduri, preferând în schimb ideile simple, lucru pe care îl consideră un semn al declinului efortului mental și intelectual.

Semne că ești victimă a brainrot-ului

Conform Healthline, acest fenomen se desfășoară în mai multe moduri, precum o senzație constantă de copleșeală, instabilitate emoțională, probleme de memorie, o viziune negativă asupra ta sau asupra lumii, dificultate în luarea deciziilor sau în planificare cât și retrage­re socială.

Un institut american dedicat sănătății mintale, Newsport Institute, a publicat o listă de obiceiuri care pot duce la încețoșarea creierului și la scăderea capacității de concentrare. Printre acestea se numără dependența de jocuri video, de rețelele sociale, precum și fenomenele de ”zombie scrolling” și ”doomscrolling”.

”Zombie scrolling” descrie momentul în care derulezi conținutul de pe rețelele sociale fără un scop anume și fără atenție reală la ceea ce vizionezi, în timp ce ”doomscrolling” se referă la căutarea constantă de informații alarmante sau știri negative, din nevoia copleșitoare de a rămâne mereu informat, chiar dacă acest conținut poate fi tulburător.

Doomscrolling este, de asemenea, un fenomen tot mai răspândit în rândul internauților. De la simplul gest de a deschide telefonul pentru a verifica un mesaj primit, poți ajunge rapid să citești despre cele mai recente tragedii din lume. Termenul a fost inclus de Oxford University Press printre selecțiile pentru cuvântul sau fraza anului 2020, deoarece, în perioada pandemiei, fenomenul a luat amploare odată cu valul uriaș de știri tragice legate de COVID-19.

Harvard Health susține că două grupuri cheie sunt în mod special vulnerabile, ele fiind femeile și persoanele cu un istoric de traumă. Femeile sunt afectate mai puternic de fenomenul de doomscrolling, deoarece „cea mai mare parte a conținutului media violent are ca subiect vătămarea femeilor și a copiilor”.

”Scrollingul repetat poate avea un efect negativ asupra capacităților mentale ale individului, perturbând abilitatea creierului de a codifica și reține informații. De asemenea, supra-stimularea constantă poate duce la scăderea duratei atenție”, mai notează Newsport Institute. 

Atât scrollingul excesiv, cât și tipul de conținut urmărit sunt principalii factori ai brainrot-ului. CNBC notează că videoclipurile scurte și copleșitoare, fie pentru că sunt prea rapide și informația trece pe lângă tine, dar sunt și cele care afectează durata de concentrare. De asemenea, nu prea avem de ales ce conținut urmărim deseori, în special în contextul în care conținutul de scurtă durată a acaparat întreg internetul, fie că este pe TikTok, YouTube Shorts sau Instagram / Facebook Reels.

Tralalero Tralala: Meme-urile brainrot au pus stăpânire pe social media la nivel global, în special în rândul copiilor

Oboseala mintală provocată de brainrot și de consumul excesiv de social media a dat naștere unui nou tip de meme-uri, numite ”brainrot memes” sau ”italian brainrot” Aceste meme-uri sunt create 100% cu ajutorul inteligenței artificiale și nu au niciun sens logic în spatele lor, e ca și cum ai da viață, cu ajutorul AI-ului, unor bâlbâieli, realizate intenționat pentru a nu avea sens.

Cele mai cunoscute meme-uri din această serie sunt ”Tung tung tung sahur”, ”Tralalero Tralala”, ”Balerina Capuccina” și ”Bombardilo Crocodilo”. Aceste denumiri provin fie din Italia, fie din Indonezia, însă aceste personaje au fost doar începutul unei adevărate epidemii de creaturi brainrot, care au acaparat social media, în special TikTok, cu sute de milioane de vizionări. Până și aspectul lor este creat cu ajutorul AI, acestea fiind o combinație de obiecte sau animale, precum butuci de lemn, o cană de cappuccino, aeronave-crocodil sau rechini cu picioare care poartă adidași Nike.

@saino.video NooOooOooO. 😓#brainrot #meme #memeai #bombardirocrocodilo ♬ suono originale – Rinho

@speedyclips025 Tung tung tung tung sahur #tungtungsahur #brainrot #tralalerotralala #fyp #foruoupage #goviral #italianbrainrot #meme #foru ♬ TUNG SAHUR – TRXSHBXY & GAVORN

@cloudlando Balerinnaaaa Cappucinna 🙄 #CappuccinoHead #BalletArt #SurrealCharacter #FantasyFigure #LatteArtLover #CoffeeBallerina #AIArtworks #RealisticFantasy #WhimsicalDesign #CreativeFusion #TänzerinMitKaffeekopf #MagicalVibes #TikTokArt #SurrealAesthetic #DreamyScene #CappuccinoLove #AIgenerated #KunstInspiration #BallettLiebe #Kaffeekunst ♬ Balerinna Cappucinna – AIronic Fun

@em_villas #tralalerotralala #tralalero #ai #musicvideo #movie #Meme #bombardilocrocodilo #brainrot #ducati #tralaleromoto #tiburonmoto #tiburonbailando #tiburondemoda ♬ sonido original – Em Villa

@mrtrallaloo TUNG TUNG TUNG SAHUR NOOO!👮🏻‍♀️ #tungtungtung #brainrot #italianbrainrot #ai #aiart #tralalerotralala ♬ suono originale – Rinho

În ultimul an, cam de prin martie 2025, cuvântul brainrot este asociat automat acestor tipuri de meme-uri, hashtagul #brainrot având peste 2,7 milioane de postări pe TikTok, majoritatea fiind numeroasele personaje create cu AI pentru divertisment.

Conform Euronews, creatorii de conținut din întreaga lume au creat povești întregi, transmise prin cântece intenționat ridicole. Aceste videoclipuri s-au dovedit atât de populare încât au dat naștere unor expresii care au pătruns în cultura mainstream a Generației Alpha, termen care desemnează persoanele născute între 2010 și 2025.

@amandalovestarbucks of course he chose to be this for halloween 😭 #brainrot #tungtungsahur #halloweencostume #fyp #fypシ゚viral ♬ original sound – lisai235

Pe YouTube, #brainrot are peste 2 milioane de videoclipuri și sute de milioane de aprecieri și vizionări. Aceste meme-uri sunt răspândite în special pe YouTube Shorts, platformă apreciată și folosită în mod frecvent de copii foarte mici, chiar de la vârsta de 3 ani în sus. Până și unul dintre co-fondatorii YouTube și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de copii care folosesc YouTube Shorts, după cum notează Business Insider

Un utilizator care creează conținut testându-și abilitatea de a ghici personajele brainrot doar din fragmente ale fotografiilor face furori pe internet datorită capacității sale de a reține toate aceste creaturi cu denumiri complexe și fără sens. Pe TikTok, videoclipurile în care își testează cunoștințele în meme-uri brainrot au zeci de milioane de like-uri și sute de milioane de vizionări, la fel și pe Youtube. 

Chiar dacă aceste personaje au devenit virale la nivel global, nu există un motiv clar pentru popularitatea lor rapidă și masivă. Ele au rămas într-un trend constant încă de la începutul anului. Cel mai probabil, ceea ce a atras zeci de milioane de persoane să se amuze este faptul că aceste creaturi nu au niciun sens și nu au fost create cu un scop anume, pur și simplu există și sunt realizate foarte ușor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Însă cei din generațiile mai în vârstă, precum Gen Z sau Millennials, condamnă aceste meme-uri și lipsa de efort și logică în glumele generațiilor mai tinere, declarând pe internet că meme-urile la care se amuză ei erau create de oameni, nu de AI, și conțineau cuvinte și fraze reale, fără bâlbâieli și personaje inexistente, pe care probabil le-ai visa într-un coșmar. 

@riostar04 Gen Z Brainrot #genz #brainrot #ppap #gummybear #ducksong #dametucosita #itsrainingtacos #crazyfrog #chickensong ♬ original sound – RioStar

”Poate ne este mai ușor să funcționăm în aparența socializării din mediul online decât în interacțiunile interpersonale reale”

Pentru a înțelege cum ne putem trezi captivi ai brainrot-ului fără să realizăm, Anda Bunduc, psihoterapeut și psiholog clinician, a explicat pentru Info Sud-Est despre motivele pentru care ne este atât de greu să ne desprindem de telefon, dar și despre efectele pe termen lung ale rețelelor de socializare și ale conținutului de tip short-form.

Psihologul evidențiază că pot apărea consecințe negative în funcție de timpul petrecut pe rețelele sociale, dar și de modul în care acestea sunt folosite. Prezența îndelungată pe social media afectează atenția, deoarece creierul nu poate procesa eficient mai multe sarcini complexe în același timp. Așadar, dacă noi credem că putem sta liniștiți pe telefon și, în același timp, să desfășurăm o altă activitate, iar creierul nostru le poate gestiona fără probleme, se pare că lucrurile nu stau chiar așa.

• ”Noi nu devenim «multitasking», ci creierul nostru face mai multe acțiuni în mod succesiv, cu o viteză foarte mare, ceea ce presupune costuri considerabile: capacitatea de concentrare este scăzută, scade durata, calitatea implicării persoanei în activitate, apare oboseala mentală datorată consumului de resurse cognitive suplimentare, viteza de execuție a sarcinilor scade, crește probabilitatea de a face greșeli, memoria poate fi influențată negativ deoarece memoria de lucru este suprasolicitată, informațiile preluate din mediu nu mai sunt codate/ înregistrate corespunzător”, mai susține specialistul.

Tinerii pot fi cei mai afectați pe termen lung de utilizarea excesivă a rețelelor sociale, deoarece creierul lor este încă în plin proces de dezvoltare și remodelare, mai notează Anda Bunduc. 

Acest proces durează până în jurul vârstei de 25-30 de ani, motiv pentru care adolescenții tind să fie mai emoționali, mai sensibili la recompense și la noutate, și să manifeste o nevoie crescută de validare, apreciere și acceptare. În același timp, funcțiile executive, precum planificarea, luarea deciziilor raționale, controlul impulsurilor sau evaluarea consecințelor pe termen lung, sunt încă în curs de maturizare.

• ”Din punct de vedere cognitiv, pot fi afectate pe termen lung atenția, memoria, crește sensibilitatea la distragere și apare mult mai ușor suprastimularea, funcțiile executive se pot deteriora sau poate fi întrerupt procesul lor de maturizare”.

Unul dintre motivele pentru care ne este atât de greu să luăm o pauză de la telefon și de la internet este nevoia constantă de validare oferită de social media, prin statistici precum numărul de vizualizări, aprecieri sau reacții la fotografiile și postările personale. 

Aceste cifre, accesibile printr-un singur click, activează un mecanism de recompensă imediată, iar rapiditatea cu care sunt obținute ne modelează comportamentul, determinându-ne să revenim în mod excesiv pe platformele sociale.

• ”Putem reflecta fiecare dintre noi la motivele pentru care ne este greu, mereu sau poate doar uneori, să renunțăm la mediul online. Poate sarcinile din mediul offline sunt prea dificile și nu aduc deloc recompense, poate ne este mai ușor să funcționăm în aparența socializării din mediul online decât în interacțiunile interpersonale reale, poate s-au instalat anumite comportamente orientate strict către a obține beneficiile aparente din mediul online”, adaugă psihoterapeutul.

În ceea ce privește legătura dintre consumul excesiv de conținut scurt și capacitatea de atenție, Anda Bunduc explică faptul că acest subiect este studiat din perspectiva neuroștiințelor, psihologiei cognitive, științelor comunicării și educației. 

Cercetările recente arată că un consum ridicat de conținut scurt și de calitate slabă poate duce la scăderea atenției și la afectarea profunzimii concentrării. Totuși, dovezile sunt încă limitate, iar o legătură directă de cauzalitate nu a fost demonstrată până acum. Cu alte cuvinte, studiile confirmă tot mai multe indicii că există o legătură, dar aceasta nu este încă pe deplin dovedită.

Brainrot vs. burnout

Întrebată despre diferența dintre fenomenul de brainrot și burnout, expertul în psihologie explică faptul că brainrot este un termen informal, popularizat în mediul online și în cultura meme-urilor, spre deosebire de burnout, care apare în manualele de diagnostic, însă nu este considerat o afecțiune medicală sau o tulburare. 

Burnout-ul este descris de specialiști ca un sindrom ocupațional care poate influența starea de sănătate, manifestându-se prin epuizare, lipsă de energie, detașare mentală față de locul de muncă, dar și prin atitudini negative, cinism sau senzația de ineficiență profesională.

• ”Spre deosebire de burnout, până în prezent nu putem considera brainrotul ca un diagnostic clinic valid sau o formă de epuizare mentală. Totuși, reținem ceea ce descrie acest termen informal: o presupusă deteriorare a funcțiilor intelectuale, precum atenția, concentrarea sau vocabularul, ca urmare a consumului excesiv de conținut online cu succesiune foarte rapidă, simplist, banal sau absurd. Fenomenul poate fi explicat prin oboseală cognitivă, care se manifestă prin senzații de «ceață pe creier», confuzie sau dificultăți de concentrare”.

Psihologul explică și faptul că, pentru a ne da seama dacă ne confruntăm cu brainrot sau burnout, prima recomandare ar fi analiza comportamentelor persoanei. Este important să se verifice dacă există un consum excesiv de conținut media de durată foarte scurtă și calitate slabă, care poate duce la alterări ale stării psihologice și intelectuale. 

De asemenea, specialistul recomandă să se observe dacă aceste simptome dispar atunci când expunerea la astfel de conținut online este redusă. Dacă nu dispar, este util să fie evaluate și alte comportamente, precum utilizarea excesivă a jocurilor video sau timpul petrecut pe platformele de socializare. În acest fel, se poate clarifica dacă este vorba despre o experiență de tip brainrot sau despre posibile simptome de burnout, adicție sau alte tulburări.

În ceea ce privește burnout-ul, se pot ridica semne de întrebare dacă apar simptome de epuizare fizică și mentală cauzate de stresul cronic, cinism, negativism, eficacitate modificată negativ sau ineficacitate profesională. Orice persoană simte că apar modificări de acest fel poate adresa medicul de familie, psihologul clinician sau medicul psihiatru pentru diagnostic diferențiat și ghidaj ulterior. 

Pentru a preveni expunerea la conținut online de scurtă durată și de calitate slabă, specialistul consideră că este util să ne concentrăm atenția asupra tipurilor de conținut pe care dorim să le consumăm. 

• ”Ne putem întreba: urmăresc acest conținut pentru a afla ceva nou, pentru relaxare sau amuzament? Contribuie la starea mea de bine pe termen scurt, mediu sau lung? Astfel ne antrenăm să fim selectivi cu timpul, atenția și energia noastră, evaluând dacă activitățile și recompensele merită efortul”. 

Expertul în sănătate mintală adaugă că, în cazul brainrot-ului, primul pas este reducerea expunerii la tipurile de conținut media care generează aceste efecte. Ulterior, prin psihoeducație și autocunoaștere, ne putem concentra asupra comportamentelor și activităților care susțin igiena mentală.

• ”Ce pot face ca să îmi mențin starea de bine psihologic și emoțional? Cum îmi pot dezvolta abilitățile de gestionare emoțională, de management al stresului? Cum pot exersa și îmbunătăți abilitățile sociale? Aceste întrebări ne orientează, în mod concret, către susținerea și menținerea sănătății mintale”, mai notează psihoterapeutul.

Pentru a preveni și combate efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale, jocurilor video sau a altor tipuri de conținut media, putem, în primul rând, să alegem în mod conștient cum ne petrecem timpul și cum ne folosim resursele personale.

• ”Care sunt beneficiile a 30 minute petrecute urmărind conținut media de slabă calitate, fragmentat, cu derulare rapidă comparativ cu beneficiile a 30 de minute de sport sau de mers pe jos?”, conchide psihologul.

Dependența de social media în Europa și în România. Câteva cifre

Ce este clar e faptul că scrollingul toxic, de lungă durată, combinat cu dependența de social media, formează combinația perfectă pentru a-ți deteriora sănătatea mintală. S-a tot vorbit în ultimii ani despre dependența de social media, cât și despre efectele adverse la a utiliza în exces internetul.

Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății arată că România avea în 2024 cei mai mulți tineri dependenți de platformele de social media. De asemenea, România a înregistrat în cadrul studiului și cea mai mare creștere a utilizării problematice a rețelelor sociale în toate grupele de vârstă și de gen.

Centrul pentru Jurnalism Independent a publicat, la începutul anului, un studiu despre utilizarea rețelelor de socializare, bazat pe un sondaj aplicat unui număr de aproximativ 1.850 de elevi de diferite vârste, de la clasa a III-a până la liceu. Din studiu reiese că 95,7% dintre elevii de liceu, 83,5% dintre elevii de gimnaziu și 60,1% dintre elevii din clasele a III-a și a IV-a folosesc internetul în fiecare zi. Dintre toate grupele de vârstă, liceeni folosesc cel mai mult internetul zilnic, în jur de 6 ore pe zi, mai arată sursa citată. 

Un alt studiu realizat de Organizația Salvați Copiii arată că aproape jumătate dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, cea mai mare parte a acestui timp fiind alocată rețelelor de socializare. De asemenea, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este 5-10 ani, o creștere importantă față de 2019, când media era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau social media era de 8,2 ani.

În acest context, în România, Senatul a adoptat recent Legea privind majoratul online, potrivit căreia minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, poate accesa servicii online și crea conturi personale, în nume propriu, doar pe baza acordului parental verificabil, conform G4Media. 

European Youth Portal prezenta în 2022 că 96% dintre tinerii europeni folosesc internetul zilnic în UE, iar 84% dintre ei îl folosesc pentru a folosi rețelele de socializare. 

Potrivit unui raport al World Health Organization, aproximativ 11% dintre adolescenții europeni cu vârsta de până la 15 ani prezentau, în 2022, comportamente problematice legate de social media. În 2018, procentul era de aproximativ 7%. Raportul mai precizează că, în multe cazuri, fetele sunt mai predispuse decât băieții să dezvolte o dependență de social media.