G4Media.ro

Are gazul un viitor luminos în Europa?

Are gazul un viitor luminos în Europa?

Două știri europene zguduie lumea producătorilor de gaze internaționali. Bruxelles-ul, prin decizia tribunalului sau, frânează proiectul rusesc Nord Stream 2, gazoductul promis între Germania și Rusia. Pe de altă parte, în această săptămână, opt țări est-europene, printre care Bulgaria, Polonia și România, mult mai partizane ale importului de gaz american, cereau Comisiei Europene să revină asupra deciziei care consideră gazul ca o energie la fel de poluantă ca și petrolul sau cărbunele, scrie Radio France Internationale, citat de Rador.

Dacă tribunalul european a sancționat deschiderea conductelor noului gazoduct Nord Stream 2, a făcut-o pentru că rușii, acționari majoritari înaintea partenerilor francezi, germani, austrieci, olandezi și elvețieni, n-au răspuns noilor reguli comerciale.

Gazprom (compania rusească din acest proiect european) trebuie să demonstreze că separă activitățile de producție, transport și distibuţie a gazului.

“Acest lucru va mări întârzierea deja acumulată”, explică Anna Créti, cadru didactic și cercetătoare la departamentul de geopolitică a energiei la Paris Dauphine. “De vreme ce Statele Unite”, continuă ea, “și-au dezvoltat producția și ar dori să devină unul din marii furnizori ai Europei.

Președintele Trump s-a amestecat în dezbatere în decembrie anul trecut, criticând public monopolul societății Gazprom în acest nou gazoduct Nord Stream 2. Potrivit Moscovei, explică Anna Créti, “în ciuda deciziilor justiției, acest gazoduct submarin care traversează Marea Baltică ar urma să funcționeze la începutul anului viitor, în ianuarie sau februarie 2021.

Lucrările au avut mai multe faze de oprire de doi ani încoace, ca urmare a sancțiunilor economice și diplomatice americane. Rusia nu a fost singura pedepsită, ci și toți subcontractanții europeni. Motivul a fost războiul care continuă între Moscova și estul Ucrainei”.

Nord Stream 2, un gazoduct de 10 miliarde de euro. Europa își importă tot gazul. O treime vine din Rusia, celaltă treime din Norvegia, restul vine din țări din sud, Algeria, Qatar.

Dar la Bruxelles, unele țări membre ale Uniunii Europene, mai ales țări din est (Polonia, România, Slovacia…) împărtășesc părerea americană. Ele se tem că acest nou gazoduct Nord Stream 2, dublând capacitățile Nord Stream 1, deja existent între Rusia și Germania, riscă să lege definitiv Europa de Rusia.

Gazul este poluant, dar nu și biogazul, provenit din deșeuri naturale. În opinia lui Benoît Leguet, director al I4CE, un institut de analize a tranziției energetice, Europa și-a început deja apărarea grație în special noilor tehnologii criogenice, de exemplu, presurizat la minus 160 de grade, gazul devine lichid și se transportă cu vaporul.

Astfel, gazoductele nu mai sunt singurul mijloc de transport al gazului. Spania, Franța, Italia posedă porturi LNG (gaze naturale lichefiate), este ușor să treci din port în port între țări membre ale Uniunii putând alege alți furnizori. Dar… există și un dar, în opinia lui Benoît Leguet.

Acest apărător al obiectivelor pe care și le-a fixat Europa pentru a reduce poluarea până în 2050 estimează că gazul natural rămâne un gaz fosil, extras din sol și deci emițător de carbon când arde. Gazul, chiar răcit și lichefiat, rămâne la fel de poluant.

Atunci, care este alternativa? Da, raspnde Benoît Leguet, noile tehnologii promit să-l transforme în energie așa-zis curată, la fel ca și energia solară sau eoliană: “Desigur”, explică el, “dacă Europa utilizează gaz mai curând decât petrol sau cărbune, își reduce emisiile de carbon la jumătate, dar nu este suficient!

Acordurile de la Paris și obiectivele Uniunii Europene repetate în acest an au ambiția de a reduce la zero această poluare cu CO2. Soluția, crede el, ”poate veni din gazul numit biogaz sau biometan, gaz provenit din deșeuri organice (ierburi, fructe, frunze, culturi naturale…) un fel de compost uriaș.

Acest gaz de origine biologică trebuie preferat mai ales în Europa, deoarece bătrânul continent este un continent agricol care produce multe deșeuri biologice. Franța ar putea câștiga în termeni de noi locuri de muncă și de noi filiere”.

După Power of Siberia 1, Power of Siberia 2, Rusia își înmulțește conductele spre China. Confruntată cu aceste schimbări și cu concurența din ce în ce mai aprigă, Rusia a ieșit în față mizând pe Asia. Moscova a anunțat că după primul gazoduct, Power of Siberia, între Rusia și China (deschis în 2019), studiază acum construirea geamănului acestuia, Power of Siberia 2.

Acest gazoduct va merge până la Shanghai, traversând, ca și primul, Mongolia. Anul trecut, China a devenit importatorul cel mai important de gaz din lume, înaintea Japoniei și Germaniei.

Sursa: RFI/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Nu vreau sa stric un articol peste standardul G4media, dar adevarul e ca viitorul gazului e incert. Daca va mai ramane ceva epicurism dupa covid, combustibili pentru autmobil si avion vor avea in continuare crestere in cerere. Restul nu e asa sigur. Covrigul a demonstrat ca nu avem nevoie de tot ce credeam noi ca avem nevoie.