Alegeri prezidențiale în Bolivia, dar activiștii de mediu nu văd speranțe reale

Alegerile prezidențiale din 19 octombrie vor marca în Bolivia sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Însă pentru liderii indigeni și activiștii de mediu, schimbarea politică nu pare să aducă progres în oprirea defrișărilor, incendiilor de pădure și poluării din Amazon, conform AP News.

Turul al doilea îi opune pe senatorul centrist Rodrigo Paz și pe fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga, doi candidați care promit schimbare, dar sunt ancorați într-un model economic despre care criticii spun că a alimentat ani de degradare ecologică într-una dintre cele mai biodiversificate țări ale Americii de Sud.

Amazonul, din care 8% se află pe teritoriul Boliviei, este esențial pentru absorbția carbonului și reglarea climei la nivel global. Oamenii de știință avertizează că ritmul defrișărilor împinge pădurea spre un punct de „neîntoarcere”, unde s-ar putea transforma în savană.

„Alegerile seamănă cu o alegere între două amenințări”, spune Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoare a alianței indigene CONTIOCAP și membră a comunității Uchupiamona. „Se semnează acorduri, se fac angajamente, se dau legi și decrete, dar pe teren nu se aplică nimic.”

Echipa lui Quiroga promite controale mai stricte împotriva incendiilor, agricultură sustenabilă, producție de biocombustibili și reîmpăduriri. El susține și utilizarea obligațiunilor verzi pentru a finanța conservarea. Paz a vorbit la rândul său despre credite de carbon și un „guvern verde” de 15 miliarde de dolari, cu măsuri împotriva arderilor agricole și a mineritului ilegal de aur.

Dar scepticismul persistă. Evo Morales, primul președinte indigen al Boliviei, invoca deseori imaginea Pachamama, Mama Pământ, dar politicile sale au relaxat regulile de defrișare, au sprijinit exporturile de soia, carne și minerale și au deschis noi frontiere în Amazon. În 2019, incendiile au distrus aproape un milion de hectare. În 2024, suprafața arsă a depășit 10 milioane de hectare, iar Bolivia a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de pădure tropicală primară din lume, după Brazilia.

„Santa Cruz și-a pierdut deja 68% din rezervele de apă. Avem cu 30% mai puține precipitații decât acum zece ani. Peștii sunt complet contaminați cu mercur, iar oamenii suferă de intoxicații grave”, avertizează cercetătorul olandez-bolivian Vincent Vos, stabilit în regiunea Beni.

Deși campania electorală a atins superficial tema protecției mediului, atenția este concentrată pe criza economică severă prin care trece țara. Însă subiecte critice precum contaminarea cu mercur din mineritul aurifer rămân în plan secund, atrage atenția profesorul de drept de mediu Nick Fromherz.

Mercurul, folosit la extragerea aurului, ajunge în râuri și contaminează peștii, aliment de bază pentru comunitățile amazoniene. Studiile arată niveluri alarmante de mercur în rândul populațiilor locale.

Mai mult, critici precum economistul Stasiek Czaplicki avertizează că propunerile lui Quiroga de a desființa titlurile colective indigene și de a extinde producția de soia și carne ar accelera defrișările și ar slăbi instituțiile care apără mediul.

Pentru Vos, decalajul dintre retorică și realitate se traduce prin râuri care dispar, pești contaminați și comunități otrăvite. „Oamenii suferă cu adevărat”, spune el.

Iar pentru Alipaz, lipsa de acțiuni concrete alimentează neîncrederea: „Suntem deposedați de teritorii, otrăviți cu fum și mercur, lipsiți de apă, pământ și hrană. Viața popoarelor indigene din Bolivia a ajuns de la rău la mai rău. Ceea ce apărăm nu este doar viața noastră, ci însăși existența noastră.”