G4Media.ro

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Ucrainei: Nu avem niciun gând de a restricționa, închide…

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Ucrainei: Nu avem niciun gând de a restricționa, închide sau limita educația în limba română. Urmărim tema federalizării Republicii Moldova/ Ce spune despre prioritățile viitorului președinte și interdicțiile lui Kelemen Hunor de a intra în Ucraina

Drepturile minorității române din Ucraina de a studia în limba maternă și de a beneficia în continuare de slujbe în limba română nu vor fi îngrădite, susține ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, într-un interviu acordat G4Media.

Diplomatul explică totodată că rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale de duminică nu va afecta prioritatea fundamentală a Ucrainei la acest moment: soluționarea conflictului cu Rusia, în termenii dreptului internațional.

Moscova însă nu își dorește acest lucru, subliniază ambasadorul Bankov, potrivit căruia Ucraina este interesată de sporirea, cu sprijinul partenerilor externi, a presiunilor asupra Kremlinului.

Rep: În Ucraina are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Având în vedere că aproape 7% din teritoriul țării este sub ocupație rusească, v-aș întreba care sunt prioritățile viitorului președinte, indiferent de numele său, în ceea ce privește relația cu Rusia, dar și cu parteneri precum Uniunea Europeană, SUA, NATO?

Oleksandr Bankov: Da, este adevărat, duminica aceasta avem al doilea tur al alegerilor pentru președintele țării. Așteptările poporului ucrainean, de fapt, sunt concentrate în primul rând pe soluționarea conflictului cu Rusia în estul Ucrainei. Ați menționat că 7% din teritoriul ucrainean este ocupat de Rusia.

Rep: Este inclusă și Crimeea aici.

OB: Da, bineînțeles, este ilegal anexată. Este conflict în Donbas, peste patru milioane de cetățeni ucraineni au suferit deja din cauza acestui conflict, au fost deplasați intern. Aproape două milioane mai rămân pe teritoriul ocupat și acest lucru va reprezenta și pe viitor prioritate pentru președinte.

Soluționarea acestui conflict cu Rusia e o chestie destul de complicată fără să spun imposibilă. Știm cu toții că de cinci ani avem un dialog în diferite formate. Împreună cu partenerii noștri avem formatul Normandia, avem formatul de la Minsk, dar rezultatele se lasă deocamdată așteptate.

Aceasta se explică prin faptul că Moscova nu vrea să rezolve acest conflict ținând cont de normele dreptului internațional, ținând cont de suveranitatea Ucrainei, ținând cont de integritatea teritorială a Ucrainei, deci normele de bază. Ele sunt la baza oricărui dialog posibil pentru soluționarea conflictului la care participă și Federația Rusă.

Bineînțeles că pentru viitorul președinte al Ucrainei prioritățile nu se vor schimba.

În ceea ce privește relația cu Rusia, vom încerca și pe viitor, cu sprijinul partenerilor noștri, să punem cât se poate de multă presiune pe Rusia pentru a forța Kremlinul la rezolvarea acestui conflict.

Rep: Există un conflict înghețat în proximitate, cel din Transnistria. Și în Republica Moldova au avut loc alegeri, iar o temă discutate încă dinainte de scrutinul de la Chișinău a fost scenariul unei federalizări a Republicii Moldova și dacă condițiile politice îi vor permite Rusiei să-l implementeze. Cum e privit de la Kiev acest scenariu în condițiile în care aveți, e limpede, o problemă în zona de est a țării?

OB: În primul rând, diferența dintre conflictul din Transnistria și cel din Donbas este una majoră pentru că în anii ’90, imediat după războiul din Transnistria, s-a acceptat de către Chișinău dialogul direct cu Transnistria și asta a pus bazele pentru dialog de reintegrare.

Noi spunem și vom continua să spunem, pentru că ăsta e adevărul, asta e realitatea în care trăim deja de cinci ani, anume că în spatele separatiștilor din Donbas sunt de fapt soldați ruși și Rusia este singura țară care alimentează acest conflict și care participă direct în războiul care se desfășoară momentan în Donbas.

Rep: O eventuală federalizare a Republicii Moldova reprezintă o temă de preocupare la Kiev?

OB: Sigur. Reprezintă un element de preocupare pentru că orice eventuală soluție care poate fi atinsă între Chișinău și Tiraspol ne preocupă în contextul în care același scenariu poate fi aplicat și în Ucraina.

Rusia a avut planul Kozak, acum se discută de planul Kozak 2. Și Dodon a ieșit cu ceva, planul Dodon pentru reintegrarea Republicii Moldova – toate aceste elemente bineînțeles că sunt urmărite cu foarte multă atenție, sunt analizate de noi în primul rând pentru că orice scenariu este văzut din perspectiva intereselor Ucrainei și din perspectiva posibilei implementări a acestui scenariu la noi.

Rep: Situația complicată pe care o generează Rusia în țara dumneavoastră s-a văzut inclusiv acel episod al unei legi privind predarea în limba ucraineană. Acea lege a născut controverse inclusiv în România și v-aș ruga să ne spuneți ce mesaj aveți pentru etnicii români din Ucraina care și-au exprimat la acea vreme îngrijorările, dar și pentru etnicii români ortodocși din Ucraina care s-ar putea teme că slujbele nu se vor mai putea ține în limba română după dobândirea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă din Ucraina.

OB: Sunt două teme în două direcții diferite. În primul rând, Legea educației, adoptată în septembrie 2017, este adevărat că a produs foarte multe reacții. Reacții în primul rând negative, dar și speculative.

Dacă vă aduceți aminte, s-a speculat foarte mult pe tema potrivit căreia în Ucraina se vor închide școlile cu predare în limba română și trebuie să menționăm aici că nu s-a închis nicio școală.

Vedem o tendință care de fapt reprezintă o introducere a educației bilingve, ceea ce reprezintă, după mine, un avantaj foarte mare pentru cei care provin din comunitățile naționale, mă refer în primul rând la comunitatea română din Ucraina.

Reforma care a fost introdusă prin această Lege a educației a fost dovedită a fi o reformă care corespunde obligațiilor Ucrainei conform dreptului internațional și convențiilor la care este parte și Ucraina.

Trebuie să spun că cu partea română avem permanent un dialog pe această temă.

Avem progrese și pe linia ministerelor Educației. Am avut două runde de negocieri, avem un protocol negociat în privința căruia mai rămâne puțin să ajungem la o înțelegere, cel puțin eu sunt optimist în această privință.

Iar mesajul pentru cei din comunitatea românească din Ucraina este foarte simplu: nu avem niciun gând de a restricționa, de a închide sau de a limita într-un fel educația în limba română.

Avem de gând doar să întărim și să oferim posibilitatea de a cunoaște mai bine limba de stat pentru că asta de fapt reprezintă modalitatea de integrare și modalitatea de a oferi fiecărui cetățean ucrainean – pentru că vorbim de cetățeni ucraineni, indiferent de naționalitatea acestora – aceasta este modalitatea de a oferi cetățenilor ucraineni drepturile și posibilitățile egale pentru a fi integrați în comunitatea ucraineană, în societatea ucraineană, pentru a avea acces la toate nivelurile de serviciu public și altele.

Ca și în România, nu vă puteți imagina o integrare pozitivă, să spunem, fără a cunoaște limba română.

Iar în ceea ce privește biserica, acest lucru a fost deja discutat public, cei din cele 127 de parohii române din Ucraina au dreptul de a sluji în limba română. Acest drept a fost reconfirmat prin legea adoptată acum câteva luni de către Parlamentul ucrainean; legea care prevede libertatea acestor parohii de a-și alege subordonarea la un centru religios sau la o organizație religioasă sau alta; iar legea stipulează foarte clar că orice parohie care ține de minorități naționale are drept de a face slujbă în limba maternă.

Cei din zona Bucovinei de Nord, Basarabiei și Transcarpatiei, unde există parohiile românești, au tot dreptul de avea și de a continua și în viitor slujbele în limba română.

Rep: Kelemen Hunor, liderul UDMR, de ce nu a putut să intre în Ucraina?

OB: Nu vă pot spune motive pentru că de fapt această decizie și motivarea ei nu țin de Ministerul de Externe, nici de ambasadă sau de mine personal.

Rep: Dar a încercat să intre de mai multe ori și a fost oprit?

OB: Decizia, conform legislației ucrainene, care nu diferă de fapt de practica europeană, de practica mondială, ceea ce ține de politica de imigrare, de acces pe teritoriul ucrainean, este o decizie a Poliției de Frontieră, ori Serviciul de Imigrare, or Serviciul de securitate.

Deci sunt trei instituții abilitate în acest domeniu. Faptul că el nu a putut intra, este rezultatul deciziei luate de aceste instituții.

Rep: Dar au fost mai multe situații în care a încercat să intre și nu a reușit?

OB: Nu știu de mai multe situații, știu doar de două situații când a încercat și nu a putut intra.

Rep: În 2017 și recent.

OB: Păi acum a primit și documentul oficial pe care l-a și semnat, de fapt. Deci i s-a comunicat decizia luată de autoritățile ucrainene.

Rep: E vorba de pașaport maghiar sau românesc?

OB: E vorba de pașaportul diplomatic românesc cu care a încercat să intre pe 6 aprilie și nu a fost lăsat. I s-a comunicat această decizie, în scris, conform legislației, și i s-a comunicat că această interdicție mai este în vigoare până în octombrie 2020, dacă nu mă înșel.

Rep: E percepută cumva, la nivelul Ucrainei, o oarecare relație între UDMR și FIDESZ, care ar putea să interfereze cu posibilitățile unui lider al UDMR de a călători în Ucraina?

OB: Este activitatea unei personalități politice, în primul rând, pentru că nu există abordare care să asocieze de fapt politicienii cu partidul.

Știți foarte bine că și domnul prim-ministru, domnul Orban, a fost destul de vocal și este foarte vocal uneori în ceea ce privește politica Ungariei în domeniul comunității maghiare de peste frontieră.

Dar asta nu înseamnă că toți membrii partidului, membrii FIDESZ, se asociază imediat cu poziția exprimată de către Orban.

De exemplu, în cazul în care i s-ar interzice intrarea, de exemplu, lui Orban într-o țară asta nu înseamnă că și restul partidului va primi aceeași interdicție.

Rep: Este destul de evident parteneriatul dintre UDMR și FIDESZ.

OB: Partidele politice au absolut dreptul de a face parteneriate și de a se asocia mai ales că și UDMR, și FIDESZ vor participa la alegerile europarlamentare și e absolut firesc, din punctul meu de vedere, că ei fac un numit parteneriat și fac niște înțelegeri pentru a merge împreună și pentru a-și rezolva împreună anumite probleme.

Dar asta nu înseamnă că, revenind puțin la personalitatea politică, asta nu înseamnă că anumite declarații pot fi tolerate sau asociate cu activitatea partidului ca atare.

Rep: Mai sunt și alți lideri ai UDMR care au interdicție de a intra în Ucraina?

OB: Nu știu despre asta, nu știu pentru că nu avem noi, ca ambasadă, toate datele despre aceste decizii. V-am zis, nu facem parte din procesul acesta și nu avem abilitatea de a lua astfel de decizii.

Sursa foto: Facebook

Citește și

Ucraina: Actorul de comedie Volodimir Zelenski, marele favorit în turul doi al alegerilor prezidenţiale

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Impresionant ce nivel de diplomatie este in raspunsurile domnului ambasador, desi nu evita nici un subiect. Plus ca vorbeste limba romana mai bine decat multi romani..

    • Ucraina este ultranaționalist a
      Românii au viața grea acolo,degeaba vine aici cu mistificări ambasadorul

    • @Tommy, de acord cu tine. Am fost acolo, am discutat cu români… ce spune ambasadorul e praf in ochi.

  2. Cred că este etnic român.

  3. Jurnalistul e mai mult interesat de soarta liderului UDMR (vreo 5 întrebări ldecît de românii din Ucraina (1 întrebare) . Se mulțumește cu „răspunsul oficial”.
    În Ucraina sînt interziși de a întra zeci de jurnaliști și activiști din România, ei nu contează?

    • Abordarea reporterului este una ofensiva, asa cum trebuie sa fie; nu are importanta ce probleme avem noi de reprosat liderului UDMR – ambasadorul a specificat clar ca acesta s-a prezentat la granita cu pasaport (diplomatic!) romanesc.
      O tara cu „sange in instalatie” trebuie sa considere ca o atingere adusa unui Cetatean al sau este o atingere adusa tarii respective si trebuie tratata indiferent de animozitatile pe care le trezeste cetateanul in tara lui.
      Asta este modul in care isi protejeaza cetatenii oriunde in lume un stat cu personalitate*, fie SUA, UK, Canada, Franta si chiar Rusia (care, chiar abia asteapta o atingere, fie si daca nu-i pasa in realitate de om).

      * dar stiti versul ala „… ca romanul n-are ‘oaie” si de aceea statul romanilor va fi perceput oricand ca „pasiv”

  4. Gura pacatosului:
    „… posibilitățile egale pentru a fi integrați în comunitatea ucraineană, …”
    Pai tocmai asta e teama cea mai mare a minoritatilor: ca se urmareste sa fie integrati in comunitatea ucraineana, asta inseamna ca sa li se piarda urma.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.