VIDEO Dezbatere ENTR: Feminitate, feminism și egalitate în mediul digital/ „Feminismul e și despre bărbați”/ „Genul este, de fapt, un cumul de acțiuni. Adică ceea ce faci îți definește genul.”

În termeni simpli, feminismul înseamnă egalitatea politică, economică și socială dintre toate genurile, este unul dintre mesajele transmise de Andrada Cilibiu, social media manager la Centrul Filia, la dezbaterea despre feminism găzduită de ENTR/G4Media în această săptămână.

„Femeile, din păcate, au suferit pe urma unor decalaje istorice pe care le putem vedea și acum în societate […] În al 2-lea rând, femeile nu sunt un grup unitar. Sunt multe identități care stau, care ne construiesc pe noi ca femei. Multe dintre ele sunt identități vulnerabile.”, a mai spus aceasta.

Conform datelor din 2023 ale Institutului European pentru Egalitate de Gen, cu 56,1 din 100 de puncte, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen. Scorul său este cu 14,1 puncte sub scorul obținut de UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Acesta a fost unul dintre topicurile abordate în cea de-a doua dezbatere live de pe contul de Instagram al ENTR România (ro.entr), moderată de reporterul G4Media.ro. Invitați:

• Andrada Cilibiu, activistă feministă/ social media manager la Centrul FILIA
• Dragoș Obreja, asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială 

Dezbaterea integrală:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ENTR ro (@ro.entr)

„Feminismul înseamnă egalitatea politică, economică și socială dintre toate genurile”

Feminismul este un termen care a ajuns pe buzele mai multor oameni în ultimul timp, iar Andrada s-a prezentat ca activistă feministă. Dar ce face o activistă feministă în România?

„În primul rând, în termeni simpli, feminismul înseamnă egalitatea politică, economică și socială dintre toate genurile. Femeile, din păcate, au suferit pe urma unor decalaje istorice pe care le putem vedea și acum în societate […] În al 2-lea rând, femeile nu sunt un grup unitar. Sunt multe identități care stau, care ne construiesc pe noi ca femei. Multe dintre ele sunt identități vulnerabile.”

Andrada a vorbit mai pe larg despre înțelegerea feminismului din ambele perspective- masculină și feminină- spunând că feminismul nu se referă doar la femei, ci și la bărbați.

„Feminismul nu e numai despre femei, e și despre bărbați.”

Atât femeile, cât și bărbații sunt afectați de stereotipurile de gen și de modul în care acestea se perpetuează în societate. „Feminismul nu e numai despre femei, e și despre bărbați, pentru că și bărbații, și băieții sunt afectați de stereotipurile și prejudecățile pe care noi toți începem să le adunăm încă de când suntem mici”.

În sociologie, acest proces se numește „socializare” și despre asta a continuat Dragoș în intervenția sa. Acesta a vorbit despre cum principalele instituții ale societății ne construiesc identitatea de când suntem mici.

„Noi în sociologie denumim acest proces ca fiind cel de socializare. Asta ce înseamnă atunci când se naște un copil în baza sexului. Îi sunt atribuite de către familie biserică și principalele instituții care contribuie la acest proces de identitate, o serie de așteptări.” a spus Dragoș în deschiderea subiectului.

Ulterior, acesta a continuat pe ideea acestor „așteptări”, spunând despre diferențele de așteptări pe care oamenii le au de la un copil când acesta se naște de un anumit sex.

„Dacă este născut de sex masculin, este încurajat să fie cât mai bărbat posibil, în niciun caz să îi curgă lacrimi sau să dea dovadă de un comportament sensibil. Pentru că el este bărbat, el s-a născut să fie puternic.

Desigur, dacă s-a născut, fată trebuie să  fie învățată de mama sau de tata să fie grijulie. Trebuie neapărat să-i cumpărăm păpuși. Doamne ferește să nu-i placă păpușile. Iar dacă de dovadă de un comportament nepotrivit genului apar imediat și etichetele care au un rol de stigmă.

Adică în cazul băieților, eticheta principală e aceea de fătălău sau de fetiță. Iar dacă o fată are comportamente asociate de obicei celuilalt gen, i se spune imediat că este băiețoasă sau golancă. ”

Spre finalul dezbaterii, am discutat despre subiectul fierbinte al ultimei perioade, anume piesa Macarena de la Erika Isac. Dragoș și Andrada au venit cu perspective sociologice, repesctiv feministe vizavi de acest nou val în muzică.

„Discursul Erikăi Isac seamănă foarte bine cu cadrul acela care spune că genul are o calitate performativă și printre toți sociologii care spun asta, Judith Butler este în principal autoarea acestei perspective. Ce înseamnă asta? Înseamă că genul nu e o etichetă pe care o primești la naștere. Nu este o trăsătură universală pe care o dobândești la naștere și vedem asta principal în toate versurile. ”

„Este o ironie constantă la adresa perspectivei patriarhale.” a fost concluzia lui Dragoș.

Andrada a completat ideea lui Dragoș, spunând că „Noi (Centrul FILIA) o super susținem pe Erika și  am apreciat super mult ce a făcut și cu piesa pe care a lansat-o pe 8 martie despre reprezentarea femeilor în Parlament și mă bucur mult că și-a luat spațiu în piesa aia să aibă o poziție și față de toți bărbații care au ieșit pe internet după Macarena, să o critice și să o judece în loc să o asculte”

Andrada și ar fi dorit ca „cumva piesa să devină un punct de conversație între femei și bărbați, băieți și fete despre cum arată o zi din viața unei femei, cum ți-e frică să mergi și pe stradă, cum ți-e frică să stai acasă și tot cumva, ideea asta că viața femeilor e de multe ori are legătură cu ideea de noroc.”

Conform datelor din 2023 ale Institutului European pentru Egalitate de Gen, cu 56,1 din 100 de puncte, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen. Scorul său este cu 14,1 puncte sub scorul obținut de UE.

Din 2010, scorul României a crescut cu 5,3 puncte, în principal datorită îmbunătățirilor în domeniul timpului (+18,6 puncte). Din 2020, scorul României a crescut cu 2,4 puncte.

Cu toate acestea, s-a înregistrat un regres în domeniul puterii, în care scorul României a scăzut cu 1,9 puncte. Din cauza progreselor mai lente decât în cazul altor state membre, clasamentul general al României a scăzut cu un loc din 2020.