VIDEO Aspretele, simbol al naturii românești, menționat de expertul european în combaterea infracțiunilor de mediu Jovan Andevski: „Este un caz grav, care necesită o investigație serioasă”

Aspretele este una dintre cele mai rare specii de pești din Europa, iar cazul poluării râului în care trăiește trebuie tratat ca o „infracțiune de mediu serioasă”, a declarat Jovan Andevski, reprezentant al Vulture Conservation Foundation și inițiator al Wildlife Crime Academy, într-un interviu pentru G4Media, acordat în cadrul Congresului European al Rangerilor care se desfășoară zilele acestea în România și este dedicat legăturii dintre comunitățile locale și conservarea naturii.

Potrivit acestuia, România are un potențial uriaș de biodiversitate, dar și o nevoie urgentă de consolidare a capacităților de investigare a infracțiunilor împotriva naturii.
„Țări precum România, care reprezintă nucleul biodiversității din Europa — cu numeroși prădători și o biodiversitate de importanță majoră — sunt expuse unor activități infracționale. Problema cu aceste infracțiuni este că, dacă nu cauți, nu găsești”, a explicat Jovan.

El a precizat că, în prezent, a fost demarat un proiect comun cu Ministerul Mediului din România, prin care rangeri și agenți de mediu vor fi instruiți în Spania pentru a dobândi expertiză în investigarea infracțiunilor de mediu.
„În câțiva ani, vom avea o rețea de profesioniști pregătiți să identifice și să soluționeze cazurile de otrăvire, braconaj sau folosirea capcanelor ilegale”, a adăugat el.

Întrebat despre cazul recent al poluării râului Vâlsan, județul Argeș, unicul loc unde trăiește aspretele, un pește fosilă vie, Jovan a afirmat că astfel de fapte țin de competența autorităților:

„ONG-urile — și eu fac parte dintr-un ONG — pot face multe în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare și informarea publicului, dar aceste cazuri trebuie tratate cu seriozitate. Acestea sunt situații în care autoritățile guvernamentale trebuie să conducă investigația.

Dacă vorbim despre o abordare corectă, trebuie să existe o reacție din partea autorităților competente, o investigație completă și identificarea celor responsabili de poluarea râului. Vreau să subliniez că astfel de probleme sunt foarte grave și reprezintă un moment în care instituțiile statului trebuie să se adapteze și să acționeze.”

Jovan a adăugat că România are deja o legislație solidă în domeniul protecției mediului, însă „problema este aplicarea legii, investigațiile adecvate și faptul că aceste cazuri trebuie tratate cu seriozitate — lucru care, sunt sigur, se va întâmpla în câțiva ani”.

Potrivit lui, în colaborare cu Wildlife Crime Academy, România poate deveni un exemplu regional în combaterea infracțiunilor ecologice care să ajungă în instanță.
„De aceea lucrăm acum împreună cu Ministerul Mediului, pentru a oferi o formare adecvată personalului din România. Sunt sigur că, peste câțiva ani, când proiectul va fi implementat complet, împreună cu Ministerul, vom identifica cele mai importante infracțiuni împotriva faunei din România și vom avea proceduri clare pentru a le soluționa”, a declarat Jovan Andevski.

• Râul Vâlsan, din județul Argeș, este afectat de poluări repetate care pun în pericol una dintre cele mai rare specii de pești de apă dulce din Europa, aspretele (Romanichthys valsanicola), aflat pe cale de dispariție. Activistul de mediu Alex Găvan a semnalat ieri un episod de poluare masivă, avertizând că situația nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci și una de sănătate publică. „Vâlsanul este și el o bombă cu ceas… Râul acesta moare. Un râu otrăvit înseamnă boală și moarte și pentru oameni, nu doar pentru pești și celelalte vietăți”, a transmis Găvan. Demersurile de salvare a speciei sunt realizate în cadrul programului Aspretele Trăiește, inițiat și derulat de către Fundația Centura Verde (fosta Fundație Alex Găvan), având ca partener Fauna&Flora. Detalii AICI

Interviul cu Jovan Andevski – director pentru conservare, fondator al Academiei pentru Combaterea Infracțiunilor împotriva Faunei Sălbatice – Spania (transcriere realizată cu Vatis, transcripts editor):

Reporter: Ce ne puteți vorbi despre activitatea dumneavoastră și despre scopul academiei pe care o conduceți?

Jovan Andevski: Sunt Jovan, din cadrul Vulture Conservation Foundation. Am început, acum câțiva ani, o inițiativă numită Wildlife Crime Academy, care are ca scop utilizarea celor mai bune practici spaniole în investigarea infracțiunilor împotriva faunei sălbatice. Dorim să sprijinim și alte țări din Europa să-și consolideze capacitățile, astfel încât infracțiunile împotriva faunei să fie tratate ca orice altă infracțiune — cu toate mijloacele, resursele și cunoștințele necesare pentru a investiga corect și pentru a aduce cazurile în instanță, desigur.

Reporter: Și legătura cu România? Lucrați și cu instituții sau ONG-uri românești?

Jovan Andevski: Practic, suntem la început. Este un proiect nou, care a început anul acesta, iar Ministerul Mediului din România este partener în proiect. Sunt foarte implicați, sunt foarte interesați de acest subiect, și am început să lucrăm în România, împreună cu instituțiile românești și cu Ministerul. Încercăm să identificăm persoanele potrivite care urmează să fie instruite — oameni competenți din autoritățile competente — pentru a fi instruiți în Spania. De asemenea, vrem să implementăm un plan național pentru combaterea infracțiunilor împotriva faunei sălbatice, un protocol operațional național, și să continuăm cu programele de formare în România.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente cazuri asupra cărora considerați că trebuie acționat și interzise?

Jovan Andevski: Infracțiunile împotriva faunei sunt un domeniu foarte specific. Țări precum România, care sunt „nucleul biodiversității” din Europa — cu mulți prădători și o biodiversitate de mare importanță — sunt expuse unor activități infracționale. Problema cu aceste infracțiuni este că dacă nu cauți, nu găsești.

Când nu investighezi pe teren, de obicei nu descoperi cazuri concrete. De aceea lucrăm acum cu Ministerul, pentru a oferi o formare adecvată personalului din România. Sunt sigur că, peste câțiva ani, când proiectul va fi implementat complet, împreună cu Ministerul, vom identifica cele mai importante infracțiuni împotriva faunei din România și vom avea proceduri clare pentru a le soluționa.

În general, când vorbim despre infracțiuni împotriva faunei, ne referim la otrăvirea faunei sălbatice — atunci când se lasă momeli otrăvite în teren, pentru a ucide prădători, de obicei lupi sau urși, despre care știm că trăiesc în România.

De asemenea, vorbim despre împușcări ilegale, braconaj, sau capcane ilegale — care, deși sunt interzise în toată Europa, încă se mai folosesc în unele locuri. Suntem abia la început cu activitatea în România, dar peste un an voi putea spune mai multe despre situația concretă.

Reporter: Credeți că ar trebui mărite amenzile pentru aceste infracțiuni?

Jovan Andevski: România are o legislație perfectă, la fel ca orice altă țară europeană. Deci legea în sine nu este problema. Problema este aplicarea legii, investigațiile adecvate și faptul că aceste cazuri trebuie tratate cu seriozitate — lucru care, sunt sigur, se va întâmpla în câțiva ani.

Reporter: Așa cum am menționat, ieri a fost un caz în România în care un râu a fost poluat, iar acolo trăiește unul dintre cei mai rari pești din lume, din Europa — Aspretele. Poluarea se repetă constant. Ce recomandați unui ONG care vrea să acționeze în astfel de cazuri?

Jovan Andevski: Aceasta este o infracțiune de mediu, puțin diferită de infracțiunile împotriva faunei, dar, la fel ca orice altă infracțiune, are nevoie de o investigație corectă. ONG-urile — și eu fac parte dintr-un ONG — pot face multe în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare și informarea publicului, dar aceste cazuri trebuie tratate cu seriozitate. Acestea sunt situații în care autoritățile guvernamentale trebuie să conducă investigația.

Dacă vorbim despre o abordare corectă, trebuie să existe o reacție din partea autorităților competente, o investigație completă și identificarea celor responsabili de poluarea râului. Vreau să subliniez că astfel de probleme sunt foarte grave și reprezintă un moment în care instituțiile statului trebuie să se adapteze și să acționeze.

Noi, ONG-urile, încercăm uneori să ajutăm, dar uneori putem interfera cu investigațiile oficiale, complicând procesul. Așadar, este important să lăsăm autoritățile să-și facă treaba, și sunt sigur că ele vor găsi o soluție pentru acest caz.

Alte știri de la Congresul European al Rangerilor:

• Ministra Mediului promite recunoaștere oficială pentru rangerii din parcurile naționale ale României. Florin Hălăștăuan: „Suntem ochii și urechile ariilor protejate, dar avem nevoie de suport legal real, un statut care să ne ofere protecție și autoritate”
• Diana Buzoianu: Pădurea Băneasa ar putea fi declarată arie naturală protejată în 2026
• Cel mai mare eveniment al rangerilor din Europa, specialiști în conservare, a început în România / Peste 260 de participanți din 33 de țări, reuniți la Brașov