Ministra Mediului promite recunoaștere oficială pentru rangerii din parcurile naționale ale României. Florin Hălăștăuan: „Suntem ochii și urechile ariilor protejate, dar avem nevoie de suport legal real, un statut care să ne ofere protecție și autoritate”

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, într-o declarație de presă la Congresul European al Rangerilor, care are loc în aceste zile la Cheile Grădiștei, că instituția pe care o conduce va lucra la reglementarea oficială a statutului rangerilor din România, în condițiile în care această profesie nu are încă o recunoaștere juridică exhaustivă.

„Rangerii sunt oamenii din teren care, de cele mai multe ori, sunt primii care trag semnalele de alarmă. Ei sunt cartea de vizită în relația cu turiștii, cu comunitățile locale și cu copiii care participă la programele de educație ecologică. Rolul lor este esențial și trebuie recunoscut ca atare”, a declarat Buzoianu.

Ministra a precizat că a cerut o analiză legislativă privind statutul acestei profesii: „M-am uitat în legislație dacă sunt reglementați oficial, nu am găsit o reglementare specifică, exhaustivă, motiv pentru care vreau să facem acest pas, o recunoastere oficială a unei munci care se întinde pe ani de zile. (…)De aceea, propunerea mea este să constituim un grup restrâns de specialiști care să lucreze la reglementarea si atribuțiile date rangerilor, astfel încât munca lor – depusă de ani de zile, în mare parte voluntar – să fie recunoscută.”

„Rangerii sunt ochii și urechile ariilor naturale protejate”

Florin (Hombre) Hălăștăuan, vicepreședinte al Federației Internaționale a Rangerilor și reprezentant al Asociației Rangerilor din România (ARR), a declarat pentru G4Media, după o intervenție publică la congres, că este necesară creșterea nivelului profesional și a autorității rangerilor din țară.

„Meseria de ranger a fost în sfârșit clasificată în România, dar trebuie să îi ridicăm standardul profesional. Până acum, rangerii proveneau din rândul pădurarilor sau al inginerilor silvici. Noi suntem partea executivă a administrațiilor de parcuri – implementăm planurile de management aprobate de Ministerul Mediului, colectăm informații, monitorizăm fauna și flora, facem educație ecologică și lucrăm direct cu comunitățile locale”, a explicat Hălăștăuan.

Rolul lor se oprește însă când este vorba de infracțiuni. Potrivit lui Hălăștăuan, rangerii nu au drept de intervenție sau sancționare în cazurile de braconaj, tăieri ilegale sau alte încălcări ale regulilor din ariile protejate.

„Nu avem voie să aplicăm amenzi. Putem doar să raportăm către poliție sau jandarmerie. Până ajung autoritățile, adesea infractorii dispar. Avem nevoie de suport legal real, un statut care să ne ofere protecție și autoritate, mai ales că rangerii sunt frecvent agresați fizic sau verbal. În România, un ranger are în grijă, în medie, 4.000 de hectare de teren montan – un volum imens de responsabilitate pentru un singur om.”

Potrivit acestuia, Romsilva are în prezent aproximativ 240 de rangeri angajați, iar Asociația Rangerilor din România reunește și rangeri voluntari care lucrează în ONG-uri și proiecte de conservare.

„Suntem ochii și urechile ariilor naturale protejate, dar avem nevoie să fim integrați în mod real în strategia națională de conservare și în noua Agenție Națională pentru Mediu și Arii Protejate. Fără noi, pe teren, aceste politici nu pot fi aplicate cu eficiență”, a adăugat Hălăștăuan.

Diana Buzoianu a confirmat că Ministerul Mediului va colabora cu Asociația Rangerilor din România pentru a definitiva cadrul legal al profesiei și pentru a analiza posibilitatea de a le acorda rangerilor competențe extinse.

„Vrem să vedem cum putem să le dăm mai multe atribuții care să reflecte cu adevărat munca pe care ei, o fac acești voluntari care au muncit ani de zile ca să apere comorile României. Acum trebuie să o recunoastem munca aceasta”, a spus ministra.

Rangerul este persoana care se ocupă, în principal, de asigurarea conservării și protejării patrimoniului natural, cultural și istoric din ariile protejate, se arată în descrierea dată de Asociația Rangerilor din România pe site-ul oficial. El desfășoară activități de ghidaj, supraveghere a turiștilor, educație ecologică și colaborare cu localnicii, cercetătorii și formațiile Salvamont și Salvaspeo. De asemenea, rangerul răspunde de aplicarea legilor în ariile protejate și de siguranța vizitatorilor.

A șasea ediție a Congresului European al Rangerilor a început luni în România, la Complexul Cheile Grădiștei din comuna Moieciu, județul Brașov. Evenimentul, organizat o dată la doi ani, reunește peste 260 de rangeri și specialiști în conservare din 33 de țări, între 6 și 10 octombrie 2025.

La congres participă și ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, alături de reprezentanți ai European Ranger Federation (ERF), Asociației Rangerilor din România (ARR), Fundației Conservation Carpathia, precum și numeroși experți în conservare din țară și din străinătate.  Pe parcursul celor cinci zile, participanții vor lua parte la ateliere dedicate activității rangerilor, dezbateri, sesiuni de schimb de experiență și studii de caz despre reintroducerea speciilor și reconstrucția ecologică. De asemenea, programul include cinci vizite în teren în zone protejate, unde rangerii vor putea observa exemple de bune practici în conservarea naturii.

Tema congresului este considerată una de actualitate, în contextul global legat de pierderea accelerată a biodiversității și de agravarea crizei climatice. Organizatorii susțin că, pentru atingerea obiectivelor internaționale precum „30×30” – protejarea a 30% din suprafața planetei până în 2030, conform Cadrului global pentru biodiversitate Kunming–Montreal –, este esențială implicarea comunităților locale.