Vara 2025, una dintre cele mai fierbinți din ultimele trei decenii. Iulie 2025, o lună de cuptor real, cea mai călduroasă pentru România – climatolog

Europa și România au traversat în 2025 una dintre cele mai călduroase veri dintr-o perioadă de aproximativ 30 de ani din urmă până în prezent. Potrivit datelor climatologice, publicate într-un articol de specialitate, august 2025 a fost a treia cea mai caldă lună august la nivel global, cu o temperatură medie de 16,6°C, adică +0,49°C peste media 1991–2020. În Europa, media lunară a fost de 19,46°C, cu +0,3°C peste normal. Întreaga vară europeană a urcat pe locul patru în topul celor mai calde veri înregistrate.

În România, sudul și sud-vestul țării au fost cele mai afectate. În iulie, anomaliile termice au depășit +2,5°C, iar în București și Craiova temperaturile medii au fost cu peste 2°C mai mari decât normalul. „Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice”, afirmă climatologul Bogdan Antonescu. Ziua de 14 iulie 2025 a intrat în istorie drept cea mai caldă zi globală a anului, cu o medie planetară de 16,9°C.

Fenomenul de stres termic resimțit de oameni a devenit una dintre consecințele climatice constante, inclusiv în această vară. Analizele arată că sudul României acumulează deja sute de ore de caniculă anual, cu o creștere de peste 20 de ore pe deceniu. În mod evident, zonele de câmpie sunt cele mai expuse, în timp ce doar regiunile montane rămân parțial protejate. Efectele asupra sănătății publice sunt: mortalitatea asociată căldurii în România a crescut cu 8% în ultimul deceniu, iar până în 2040 jumătate din populația urbană va fi afectată de valuri de căldură extreme. Cele mai expuse sunt persoanele peste 65 de ani și bolnavii cronici, dar și copiii și muncitorii care lucrează în aer liber.

Un studiu european citat de climatolog în articol arată că valurile de căldură din 2025 au provocat 2.305 decese în exces în 12 mari orașe de pe continent, dintre care 65% pot fi puse direct pe seama schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România”, concluzionează climatologul Bogdan Antonescu, autorul analizei din infoclima.ro.