Schimbările climatice cresc numărul deceselor în România: specialiștii califică riscul actual cauzat de căldură drept „critic” pentru sănătatea publică și avertizează asupra extinderii virusului West Nile

Odată cu Europa care se încălzește mai rapid decât media globală, România resimte deja efectele schimbărilor climatice, de la valuri de căldură mortale până la extinderea bolilor infecțioase, se arată în cel mai recent articol despre starea climei, publicat de specialiști la finalul verii 2025. Rapoartele internaționale și datele naționale studiate arată că impactul temperaturilor extreme asupra sănătății umane reprezintă deja o criză prezentă, nu o amenințare viitoare.

Conform Raportului Lancet Countdown 2024 și datelor Agenției Europene de Mediu, mortalitatea asociată temperaturilor ridicate crește accelerat. Peste 61.700 de oameni au murit în 2022 din cauza căldurii în Europa, iar în România s-au înregistrat 2.585 de decese. În ultimii 20 de ani, numărul deceselor asociate căldurii a crescut cu aproximativ 30% la nivel continental, iar țara noastră este printre regiunile cele mai afectate. În iulie 2023, OMS Europa a declarat criza climatică drept urgență de sănătate publică – o premieră istorică.

Pe lângă mortalitate, Europa de Sud-Est, inclusiv România, se confruntă cu alte două riscuri: accentuarea secetei și insecurității alimentare, precum și extinderea bolilor infecțioase transmise de țânțari și căpușe. Riscul de izbucnire a infecțiilor cu virusul West Nile a crescut cu 256% în ultimele decenii, iar numărul lunilor favorabile pentru activitatea căpușelor – vectori ai bolii Lyme și encefalitei – este în creștere.

Informațiile publicate în acest articol se bazeză pe cele mai recente rapoarte internaționale (The Lancet, OMS, Agenția Europeană de Mediu) și date oficiale publicate în România, analizate de prof. univ. dr. Adina Eliza Croitoru, climatolog la Universitatea Babeș-Bolyai și dr. Valentin-Veron Toma, cercetător la Academia Română și vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.

„Pentru a înțelege gravitatea situației trebuie să reţinem că specialiștii europeni în bioclimatologie califică riscul actual pentru sănătatea umană cauzat de căldură drept „critic”. Și vestea rea este că, fără măsuri urgente de adaptare, acest risc se estimează să crească în următoarele decenii”, atrag atenția profesorul universitar Adina Eliza Croitoru și dr. Valentin-Veron Toma, în articolul despre starea climei.

Valurile de căldură nu afectează doar sănătatea, ci și economia. În Cluj-Napoca, pierderile estimate în timpul celor 14 zile caniculare din vara 2015 au ajuns la 38 de milioane de euro, din cauza scăderii randamentului muncii cu până la 30%. La nivel național, în 2023 s-au pierdut 104 milioane de ore de muncă din cauza stresului termic – de nouă ori mai mult decât în anii ’90.

Ce facem și ce nu facem – avertizează specialiștii

România are o Strategie națională de adaptare la schimbările climatice și un registru de monitorizare a riscurilor (RESANMED), însă implementarea măsurilor este „fragmentară și insuficientă în fața ritmului accelerat al schimbărilor climatice”. Specialiștii surprind faptul că: sistemele de avertizare pentru caniculă nu sunt calibrate științific, educația climatică lipsește din programa școlară, spitalele nu sunt suficient pregătite pentru valuri de căldură, iar spațiile verzi urbane continuă să scadă.

„Criza climatică nu mai poate fi tratată ca o problemă de mediu separată, ci trebuie integrată urgent în politicile de sănătate publică – pentru a proteja vieți și a consolida reziliența comunităților noastre”, avertizează cercetătorul de la Academia Română și vicepreședinte al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă și profesorul universitar Adina Eliza Croitoru, climatolog la Universitatea Babeș-Bolyai.

Criza climatică și de sănătate în România: 5 cifre

Cinci indicatori esențiali care conturează dimensiunea acestei situații.

1. Mortalitatea cauzată de căldură. Între 2013 și 2022, mortalitatea asociată valurilor de căldură în România a crescut cu aproximativ 8% față de perioada 2003–2012. Persoanele cele mai afectate sunt vârstnicii și pacienții cu boli cronice, dar efectele se resimt la nivelul întregii populații. Vara 2023 a adus cel mai ridicat nivel de decese legate de căldură la nivel european în ultimele decenii, ceea ce arată o tendință ce include și România.

2. Jumătate din populația urbană, expusă valurilor de căldură extreme. Proiecțiile arată că până în 2040, 50% din locuitorii orașelor din România vor fi expuși în mod direct valurilor de căldură extremă. Fenomenul urban „insula de căldură” face ca orașele mari să resimtă temperaturile mai intens decât zonele rurale, accentuând riscul pentru milioane de oameni. Datele naționale arată o scădere a suprafeței de spațiu verde raportată la suprafața urbană. De asemenea, suprafața împădurită s-a redus cu aproximativ 5% între 2001 și 2022 (raportat la anul 2020), ceea ce afectează capacitatea ecosistemelor de a regla temperatura, a stoca carbonul și a susține sănătatea umană.

3. Un sistem de avertizare cu „ferestre de risc”. Deși România are implementat un sistem de avertizare meteorologică, acesta lasă neacoperite așa-numitele „ferestre de risc” de 3–5°C. În aceste intervale, populația este expusă unor temperaturi periculoase fără a exista alerte oficiale. Astfel de lacune pot avea consecințe grave, mai ales în perioadele cu „nopți tropicale” (temperaturi care nu scad sub 20°C), care împiedică recuperarea organismului după expunerea diurnă.

4. Trei sisteme vitale, sub asediul căldurii. Căldura extremă atacă direct sistemele cardiovascular, respirator și nervos. Creșterea frecvenței bolilor cardiace, declanșarea episoadelor de astm, tulburările de somn, apariția și agravarea bolilor dermatologice sau de sănătate mintală sunt doar câteva dintre efectele documentate științific. În București și alte orașe poluate, combinația dintre căldură și calitatea scăzută a aerului amplifică semnificativ riscurile.

5. Record de urgențe și apeluri la 112. Între 26–28 iulie 2025, în timpul unui val de căldură extrem (cod roșu), STS a înregistrat aproape 57.700 de apeluri la 112 – un record absolut. Doar pe 27 iulie s-au înregistrat, în medie, cinci apeluri pe minut, dintre care peste 5.500 au fost legate direct de probleme respiratorii, persoane căzute în spații publice și urgențe medicale asociate caniculei. Acest episod confirmă că România este deja în plină criză climatică și sanitară.

Despre autori:
Dr. Adina-Eliza Croitoru, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, expert în fenomene meteo-climatice extreme și schimbări climatice.
Dr. Valentin-Veron Toma, cercetător științific la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, specializat în antropologie medicală și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

Articolul pe larg în infoclima.ro