Ministrul Dezvoltării despre clasificarea localităţilor: Va trebui să reconsiderăm criteriile / ”Din 216 de oraşe, 146 nu respectă acest criteriu demografic, care este de 10.000 de locuitori”

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat, joi, la Sebeş, că, din punctul său de vedere, este necesară o scădere a pragului în cazul criteriului demografic privind rangul oraşelor şi municipiilor, o analiză arătând faptul că în prezent sunt 205 astfel de unităţi administrativ-teritoriale care nu respectă acest criteriu, transmite Agerpres.

Întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, dacă urmează o reclasificare a localităţilor care nu mai corespund unui anumit standard ca număr de locuitori pentru a fi oraş sau municipiu, Cseke Attila a spus că a fost făcută o analiză „strict profesională” la nivelul ministerului privind rangul localităţilor în România, susţinând că „niciun alt criteriu nu a fost luat în considerare”.

El a menţionat că, în Legea 351 – Planul de amenajare a teritoriului naţional, sunt nişte criterii pe care trebuie să le întrunească un oraş, o comună, un municipiu.

„Uitându-ne pe aceste criterii şi pe datele din Recensământul populaţiei, pentru că principalul criteriu se referă la populaţie, putem să vedem următorul lucru: din 103 municipii, 57 nu respectă acest criteriu, care astăzi este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu. La oraşe, din 216, 146 de oraşe nu respectă acest criteriu demografic care este de 10.000 de locuitori. De asemenea, avem 45 de comune astăzi care au un număr de locuitori mai mare de 10.000, deci ar trebui să ajungă la rangul de oraş. Din cele 45, avem două comune care chiar depăşesc 40.000 de locuitori, Floreşti şi Chiajna, şi ar trebui să ajungă la rangul de municipiu, şi avem şi trei oraşe – Bragadiru, Voluntari şi Popeşti Leordeni, în zona metropolitană a Bucureştiului, care astăzi sunt oraşe, dar au peste 40.000 de locuitori, deci ar trebui să fie municipiu văzând numai strict acest criteriu demografic”, a explicat ministrul.

Cseke Attila a adăugat că această analiză va continua.

„Dacă ne uităm în cei 25 de ani sau 24 de ani de când avem în vigoare aceste criterii, abordarea din punct de vedere al amenajării teritoriului naţional nu a fost o abordare consecventă. Pe partea legislativă, da, dar pot să vă spun ce s-a întâmplat în 2001, când s-au aprobat aceste criterii pentru prima dată. Până atunci nu am avut asemenea criterii. Dar din momentul aprobării criteriului, am făcut o radiografie la acel moment şi la acel moment aveam 13 oraşe şi 13 municipii care nu respectau criteriile de atunci. Care criterii de atunci nu erau criteriile de astăzi. Criteriile de atunci erau de 5.000 de locuitori la oraşe şi de 25.000 de locuitori la municipii”, a spus acesta.

În 2007, criteriile s-au modificat, iar pragurile au fost urcate la 10.000 şi la 40.000, ele fiind în vigoare şi astăzi.

„Dacă ne uităm din 2001 cum am evoluat pe această chestiune, atunci putem să spunem că în 2001 am avut 26 de UAT-uri care nu îndeplineau acest criteriu demografic, astăzi avem 205 oraşe şi municipii care nu respectă acest criteriu, în condiţiile în care, în acelaşi timp, avem 48 de comune care ar trebui să urce mai sus, ca oraşe şi municipii. Această analiză a fost făcută, analiza va continua, pentru că nu este singurul criteriu pentru determinarea rangului unei localităţi, şi când o să finalizăm analiza şi pe celelalte criterii vom veni în coaliţie să vedem în urma acestei analize care este decizia şi care este modalitatea de abordare a acestei problematici”, a arătat ministrul.

Acesta a afirmat că, din punctul său de vedere, cel puţin la stadiul actual al analizei, este necesară o scădere a pragului, a criteriului demografic.

„Este evident că ceea ce era o perspectivă la începutul anilor 2000, în 2025 e o altă perspectivă, chiar dacă avem şi exemple în care oraşe au crescut ca număr de populaţie, dar nu este o tendinţă majoritară şi atunci dacă ne uităm la criteriul din 2001, unde am avut 25.000 la municipii şi 5.000 la oraşe, chiar dacă poate nu atât de mult, va trebui, după părerea noastră, să mai reconsiderăm criteriile care sunt destul de înalte astăzi cu 40.000 şi cu 10.000”, a conchis Cseke Attila.