Ce ar schimba livrarea de rachete Tomahawk către Ucraina în fața Rusiei?

În ajunul unei întâlniri Trump-Zelenski, Washingtonul ia în considerare livrarea la Kiev a unor rachete Tomahawk, arme temute pentru raza lor de acțiune și precizia lor, potrivit Rador Radio România.

Duminica trecută, aflat în drum spre Israel la bordul avionului Air Force One, Donald Trump a vorbit cu jurnaliștii aflați la bord. Președintele american și-a imaginat conversația pe care ar putea-o avea cu Vladimir Putin în zilele următoare: „Poate voi vorbi cu el despre asta. Poate îi voi spune: ‘Uite, dacă acest război nu se termină, le voi trimite rachete Tomahawk’ „. Schimbul de replici cu șeful Kremlinului nu a avut loc în cele din urmă. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi într-adevăr în vizită la Washington vinerea aceasta, 17 octombrie, având pe ordinea de zi livrarea celebrelor rachete către Kiev.

Comandată în anii 1980, racheta BGM-109 Tomahawk (numită după un topor de război al indienilor nord-americani) a fost construită de compania americană Raytheon. Este o rachetă de croazieră subsonică, ceea ce înseamnă că zboară aproape de sol cu ​​aproximativ 880 km/h, ceea ce o face mai dificil de interceptat și detectat de radar. Transportă o încărcătură explozivă de 450 kg până la aproximativ 2.500 km, în funcție de versiune, cu precizie metrică.

A fost folosită cu succes pentru prima dată în primul Război din Golf, în 1991, împotriva sistemelor de apărare aeriană și a posturilor de comandă irakiene. De atunci, a fost folosit în fiecare război american, de la intervenția din Bosnia din 1995 până la atacurile împotriva regimului sirian din 2018. De asemenea, este în serviciu în Armata Britanică și în Forțele de Autoapărare Japoneze.

De câteva luni, Ucraina este angajată într-o campanie de atacuri în adâncime împotriva infrastructurii petroliere rusești. Această campanie este desfășurată în mare parte cu ajutorul dronelor, a căror capacitate limitată de încărcare le limitează și mai mult puterea distructivă. Dacă Kievul dezvoltă o gamă completă de rachete de croazieră, adăugarea rachetelor Tomahawk ar crește, fără îndoială, puterea de atac a Ucrainei.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, între 1.655 și 1.945 de ținte militare se află în raza de acțiune a rachetei, în funcție de versiune. Printre acestea se numără baza aeriană Engels-2, unde sunt staționate bombardiere grele, și fabrica de drone Geran-2 din Tatarstan.

Însă rămân câteva necunoscute. În primul rând, va cumpăra Ucraina direct rachetele Tomahawk, estimate la un cost de 1,3 milioane de dolari (aproximativ 1,1 milioane de euro), sau vor face acest lucru membrii europeni NATO? Câte rachete ar putea livra Statele Unite fără a-și vedea propriile capacități diminuate? Mai presus de toate, racheta Tomahawk este lansată în principal de pe submarine și nave de suprafață. Din 2022, Marina Ucraineană a fost redusă la strictul necesar, cu doar câteva ambarcațiuni de patrulare și nave de război antimine incapabile să lanseze rachetele Tomahawk.

Typhoon, un lansator terestru recent dezvoltat, este disponibil. Totuși, este incert dacă Statele Unite vor fi de acord să îl furnizeze Ucrainei, ca să nu mai vorbim de timpul necesar pentru antrenarea armatei ucrainene în utilizarea acestui sistem de arme. Toate acestea sunt chestiuni care ar putea fi rezolvate vineri între Donald Trump și Volodimir Zelenski. La rândul său, Kremlinul, încă din 2 octombrie, a denunțat un nou val de escaladare periculoasă între Rusia și Occident în cazul livrării de rachete Tomahawk.

Sursa: LE POINT / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea