Femeile, vârstnicii, migranţii şi persoanele cu handicap pot contribui la atenuarea deficitului de forţă de muncă din UE, potrivit unui raport al Comisiei Europene

O mai bună integrare a grupurilor subreprezentate pe piaţa muncii – cum ar fi femeile, persoanele în vârstă, migranţii şi persoanele cu handicap – ar putea contribui la atenuarea deficitului de competenţe şi de forţă de muncă şi la compensarea schimbărilor demografice care riscă să reducă forţa de muncă a UE cu până la 18 milioane până în 2050, arată raportul din 2025 privind evoluţia ocupării forţei de muncă şi a situaţiei sociale în Europa (ESDE) publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul subliniază că o cincime din populaţia în vârstă de muncă, aproximativ 51 de milioane de persoane, se află în prezent în afara pieţei forţei de muncă a UE, marea majoritate fiind femei, persoane cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, migranţi şi persoane cu handicap. Facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă ar contribui, de asemenea, la atingerea obiectivului UE privind rata de ocupare a forţei de muncă de 78% pentru 2030. În acelaşi timp, aceasta ar îmbunătăţi coeziunea socială şi ar sprijini obiectivul UE de reducere a sărăciei pentru 2030, transmite Agerpres.

„Raportul ESDE din 2025 arată că piaţa forţei de muncă din UE rămâne remarcabil de puternică, ocuparea forţei de muncă fiind în creştere, în mare parte datorită unui număr mai mare de femei, persoane în vârstă şi migranţi care intră pe piaţa muncii. Acest lucru este încurajator, dar trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că toată lumea poate contribui cu competenţele şi talentele lor. Prin eliminarea obstacolelor, combaterea stereotipurilor şi promovarea egalităţii de gen, putem aborda deficitul de forţă de muncă, ne putem stimula competitivitatea şi putem construi o societate mai echitabilă şi mai favorabilă incluziunii”, a declarat vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene pe portofoliul oameni, competenţă şi pregătire, Roxana Mînzatu.

Raportul ESDE din 2025 arată că participarea femeilor pe piaţa forţei de muncă din UE rămâne cu 10 puncte procentuale sub cea a bărbaţilor, 32 de milioane de femei nefiind încadrate în muncă, în principal din cauza responsabilităţilor de îngrijire neremunerate, a disponibilităţii limitate a serviciilor de îngrijire a copiilor şi a măsurilor de descurajare a sistemelor de prestaţii fiscale. Aproximativ 75% dintre mamele cu copii mici din afara forţei de muncă indică sarcinile de îngrijire ca fiind principalul motiv, comparativ cu doar 13% dintre taţi. Raportul estimează că extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor ar putea duce la creşterea ratei de ocupare a femeilor în unele state membre cu până la 30% şi la creşterea PIB-ului UE cu până la 1,7%.

De asemenea, în pofida progreselor înregistrate, aproape 20 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani nu fac parte din piaţa muncii din UE, adesea din cauza normelor privind pensionarea, a problemelor de sănătate sau a flexibilităţii insuficiente la locul de muncă. Autorii raportului subliniază că reformele sistemului de pensii, pensionarea treptată, extinderea îngrijirii pe termen lung, formarea şi orientarea profesională pot contribui la menţinerea activă a unui număr mai mare de lucrători în vârstă.

În ceea ce priveşte migranţii, raportul subliniază că peste şapte milioane de migranţi din UE sunt în prezent în afara forţei de muncă din mai multe motive, inclusiv dificultăţi lingvistice, nerecunoaşterea calificărilor, discriminare şi obstacole administrative. Migranţii se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie dintre toate categoriile demografice de forţă de muncă (38%). Cu toate acestea, ele aduc competenţe esenţiale care pot contribui la abordarea deficitului de forţă de muncă în sectoarele cu nevoi acute.

Raportul arată că stimulentele fiscale bine concepute, împreună cu sprijinul pentru căutarea unui loc de muncă, formarea lingvistică şi permisele de muncă mai simple, în special atunci când sunt combinate, pot spori participarea migranţilor pe piaţa forţei de muncă.

În plus, din cele 44 de milioane de persoane cu handicap în vârstă de muncă, 56,4% au lucrat în 2024 – de la 55,6 în 2022 – comparativ cu 84% dintre persoanele fără handicap. Raportul constată că sistemele de cote, măsurile de combatere a discriminării şi plasarea specifică a forţei de muncă sunt instrumente eficace pentru integrarea acestora.

Pentru a face piaţa forţei de muncă mai favorabilă incluziunii şi pentru a aborda deficitul de forţă de muncă, Comisia urmăreşte o gamă largă de iniţiative. Printre acestea se numără Recomandarea Consiliului din 2023 privind venitul minim adecvat, Planul de acţiune al UE din 2024 privind deficitul de forţă de muncă şi de competenţe, Comunicarea din 2023 privind valorificarea talentelor în regiunile Europei şi viitoarea iniţiativă de asigurare a unei mobilităţi echitabile, transparente şi eficace a forţei de muncă.