Va ieși PSD de la guvernare?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În PSD crește presiunea internă pentru ieșirea de la guvernare, chiar înainte de congresul din toamnă, care ar urma să aleagă noua conducere sau să-l confirme pe Sorin Grindeanu în poziția de lider al partidului. Presiunea vine din două direcții: de la baza partidului, dar și de la vârf, din partea liderilor PSD favorabili unei guvernări alături de AUR.

La bază, primarii și șefii de Consilii Județene sunt frustrați de tăierea unor proiecte de investiții locale. Pachetul doi de măsuri prevede oprirea finanțărilor care suportă amânare — în special proiectele cuprinse în programul de investiții Anghel Saligny. Acest program a fost, ani de zile, o mină de aur pentru aleșii locali și pentru firmele apropiate lor.

Este vorba, în principal, de construcția de stadioane, drumuri, poduri, lucrări de canalizare, construcții civile. Aceste investiții reprezentau, pe de-o parte, o sursă de bani pentru clientela politică, iar pe de altă parte, un instrument eficient de propagandă pentru aleșii locali, care se lăudau în comunități cu proiecte realizate din fonduri guvernamentale — unele cu utilitate certă, altele mai mult decât discutabile.

Lăsați fără resurse importante, numeroși aleși locali ai PSD nu mai văd rostul rămânerii la guvernare. Nu doar că nu mai câștigă mare lucru, dar riscă să se prăbușească și mai mult în sondaje, prin asocierea nefastă cu tăierile. Deja, partidul condus de Sorin Grindeanu se află la cote de avarie.

Liderii locali se tem că, peste patru ani, vor deconta și ei politic — nu doar conducerea centrală — asumarea acestor măsuri dure de reformă, adică tăierile masive de cheltuieli. Experiența crizei economice din 2008–2010 arată clar: partidele asociate cu austeritatea și reformele impopulare au plătit scump în alegeri.

Fostul PD al lui Traian Băsescu a dispărut prin topirea în PNL. Acesta e coșmarul nespus al pesediștilor: căderea în irelevanță.

Unii lideri de la centru, precum Paul Stănescu sau Mihai Tudose (citat de însuși Grindeanu), critică deschis măsurile de austeritate pentru a se repoziționa înainte de Congres. În cazul lui Stănescu, tăierile lovesc direct: fratele, fiica, ginerele și fiul baronului PSD lucrează la stat sau fac afaceri cu statul.

Pe de altă parte, există în vârful PSD un curent tot mai vizibil favorabil ieșirii de la guvernare, în speranța că, luptând din opoziție împotriva executivului, partidul va reuși să crească din nou în sondaje.

Dar PSD nu va putea recupera niciodată procentele pierdute, ajunse la extrema dreaptă, fără să-și rezolve problema gravă de leadership. Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Paul Stănescu, Olguța Vasilescu, Marcel Ciolacu — fiecare în parte e un motiv pentru care AUR e la 40%, iar PSD la un minim istoric de 13%.

Guvernul Bolojan se află, așadar, sub amenințarea reală a pierderii majorității parlamentare, dacă PSD părăsește guvernarea.

O criză politică în toamnă ar spulbera rapid încrederea piețelor în capacitatea de reformă a guvernului. Ar transmite un semnal de „no-go” pentru orice investitor și ar scumpi și mai mult împrumuturile pe care statul le contractează deja la dobânzi exorbitante.

România a evitat la limită o retrogradare de către agențiile de rating și plasarea în categoria junk. Prin urmare, are nevoie ca de aer de un guvern coerent în decizie și o coaliție stabilă. Or, executivul descoperă zilnic noi găuri bugetare, cheltuieli absurde și angajamente ascunse care împing deficitul — deja de 9,3%, cel mai mare din UE — tot mai sus.

O parte din liderii PSD înțeleg perfect situația critică în care se află țara și par dispuși să mențină partidul la guvernare. Cu toate păcatele lui — sau poate tocmai din cauza lor — Sorin Grindeanu dă semnale că vrea să evite o criză politică, după ce prietenul său Marcel Ciolacu a aruncat România în cea mai gravă criză economică din ultimii ani, angajând cheltuieli nesăbuite.

Supus unei presiuni crescânde de a scoate partidul de la guvernare, Grindeanu are nevoie de o victorie în interiorul coaliției, pentru a avea o șansă reală la șefia PSD în toamnă. Chiar Bolojan i-a oferit această victorie la negocierile de miercuri ale coaliției, când a acceptat îndulcirea tăierilor din Programul Anghel Saliigny, iar Grindeanu a prezentat-o public ca pe un mare triumf politic.

Guvernul Bolojan se va vedea, astfel, nevoit să frâneze – măcar temporar – avântul reformist și să facă unele concesii unui PSD panicat că pierde accesul la resurse, privilegii și statutul consacrat de bugetari de lux. Fără aceste concesii, majoritatea ar putea fi pierdută în toamnă.

Chiar dacă, între timp, s-a conturat o majoritate alternativă bazată pe grupuri de dezertori din partide extremiste, ea nu este suficient de solidă pentru a continua reformele dure de care România are nevoie.

Ironia sorții face ca, pentru a putea continua curățenia în finanțele publice, Guvernul Bolojan să depindă de bunăvoința unui partid care a secătuit bugetul până la ultima picătură. Acesta este motivul pentru care până și președintele Nicușor Dan face frumos în fața unui PSD care a adus România pe marginea prăpastiei.

Rămâne de văzut ce va decide PSD în toamnă și dacă Guvernul Bolojan va reuși să mențină echilibrul pe sârmă. Pentru că următorul pas greșit nu va fi doar o criză politică, ci o cădere în gol.

Citește și 

Grindeanu, vaca și baletul