G4Media.ro

Unul din 55 de angajați din România lucrează în sectorul IT, peste…

Sursa foto: Pixabay

Unul din 55 de angajați din România lucrează în sectorul IT, peste media regiunii/ Asociația Națională a Industriei Software: „Pentru a răspunde necesarului de forță de muncă din domeniu, ar fi nevoie de și mai mulți absolvenți de IT&C”

Circa 1 din 55 de angajați din România lucrează în industria de software și IT, peste media Europei Centrale și de Est (ECE) – de 1 din 62 de angajați. În plus, România a avut în perioada 2014-2019 și una dintre cele mai accelerate rate de creștere a efectivului de salariați din industrie (cca. 11%), doar Polonia și Bulgaria având o dinamică ușor mai ridicată (+12%).
În valori absolute, România are a treia cea mai mare bază de specialiști TIC din ECE după Polonia și Cehia (circa 203.000 de specialiști), dar raportat la populația ocupată se situează pe ultima poziție în regiune, notează datele Asociației Naționale a Industriei Software – ANIS, transmise pentru ENTR/G4Media.
În ceea ce privește numărul de absolvenți pe care îl dau anual facultățile de profil din România, datele sunt în creștere, dar încă nu sunt acoperite nevoile din piața muncii.

“Este și o oportunitate de orientare profesională a tinerilor care intră pe piața muncii, către sectorul IT, dat fiind că șomajul în rândul tinerilor este în România de peste trei ori mare ridicat decât rata medie a șomajului”, spune Corina Vasile, noul director executiv al ANIS.

În 2019, circa 8.700 de absolvenți în învățământul superior au avut specializarea în tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, în creștere cu aproximativ 22% față de 2014. Astfel, circa 7 din 100 de absolvenți din România s-au specializat în tehnologia informațiilor și comunicațiilor, ceea ce plasează România pe locul 5 în UE din punct de vedere al ponderii absolvenților TIC în numărul total de absolvenți, imediat după țări precum Malta, Estonia, Irlanda sau Finlanda, arată datele din industrie.
“Specializarea TIC rămâne una atractivă în rândul studenților din România, înregistrând a doua cea mai mare rată de creștere a numărului de absolvenți, după Științele educației/ pedagogice. Totuși, pentru a răspunde necesarului de forță de muncă din sector, ritmul de creștere a numărului de absolvenți TIC ar trebui să fie și mai alert”, spune Vasile.

Sursa: ANIS
Sursa: ANIS

Începând cu anul 2014, rata locurilor de muncă vacante din macro-sectorul Informații și Comunicații s-a dublat, de la cca. 0,7% în 2014 la cca. 1,4% în 2019. În aceeași perioadă, numărul locurilor de muncă vacante din macro-sectorul Informații și Comunicații aproape s-a triplat, crescând în medie cu circa 21% pe an.
Conform datelor ANIS, dacă deficitul de forță de muncă din sectorul TIC ar fi eliminat în întregime (peste 10.000 locuri de muncă ar fi ocupate adițional), s-ar genera, estimativ, un aport la PIB-ul României de circa 300-350 milioane EUR anual (peste 65% provenind din industria de SW&IT), fără a lua în calcul utilizarea de timp productiv alocat ocupării acestora.

„Deși există o cerere ridicată de specialiști în tehnologia informației și a comunicațiilor, oferta de forță de muncă rămâne o problemă. Numărul de absolvenți TIC crește într-un ritm mai lent comparativ cu evoluția efectivului de salariați, fiind insuficient pentru a acoperi necesarul cantitativ și calitativ de forță de muncă din sector. Disponibilitatea specialiștilor TIC este limitată și din cauza emigrării, un fenomen care afectează întreaga economie. În 2019, un raport al Băncii Mondiale estima că aproximativ 40% dintre absolvenții de învățământ superior din România cu vârste cuprinse între 24-64 de ani au emigrat. În plus, cererea globală de forță de muncă TIC, precum și gradul general bun de pregătire al capitalului uman român cresc oportunitățile de emigrare”, amintește directorul ANIS.

Cum a evoluat în ultimii ani interesul tinerilor pentru un job în domeniul IT? “Avem mai multe informatii ca reper, dar nu neaparat statistici care să reflecte interesul tinerilor pentru joburile IT. Pe de o parte, industria are deficit de personal, iar pe de altă parte constatăm ca mulți studenți cu specializări tehnologice sunt recrutați de companii pentru variate roluri încă din timpul facultății, explicabil pentru că mereu oferta tinde să echilibreze cererea de pe piață. Totodată, trebuie să luăm în calcul și competiția pentru admiterea la facultățile de profil. Din obervațiile noastre, în acest domeniu tendința nu s-a schimbat în ultimii ani. În continuare, concurența pe locurile de la facultățile tehnice oscilează în jurul a 1,5 -2 candidați pe loc. În același timp, interesul tinerilor pentru abilități și specializări din sfera IT este timpuriu, din liceu sau chiar din gimnaziu, iar includerea unor abilități TIC în programele școlare ar trebui, credem noi, extinse la toate școlile și liceele, indiferent de profil”, amintește reprezentanta ANIS.
Motivele pentru care tinerii sunt interesați de această industrie sunt diverse și trebuie spus că sectorul IT a devenit atractiv în ultimii ani inclusiv pentru nivelul de salarizare comparativ cu cel din alte sectoare economice, după cum admit cei din industrie.

Dar nu trebuie neglijat nici faptul ca inovația și oportunitățile de învățare, de dezvoltare, sunt impresionante în industria IT și acestea cântăresc mult în decizia tinerilor de a urma o meserie în acest domeniu. Abilitățile și cunoștințele din IT asigură și o mobilitate geografică, o flexibilitate a programului de lucru (de oriunde, oricând) pe care tinerii o apreciază, și sunt de asemenea transferabile și în alte industrii, în speciale cele care își propun programe ample de transformare digitală”, spune Vasile.

Cum e pentru angajatori experiența de lucru cu tinerii? “A lucra cu personal tânăr într-un domeniu atât de dinamic și inovator este de dorit, deschiderea către a învăța tehnologii noi care se schimbă rapid fiind apreciate în IT. Totodată, creativitatea și spiritul antreprenorial pot fi alte avantaje pe care angajatorii din domeniu le urmăresc la angajații tineri. Nu aș spune ca există dezavantaje în a lucra cu tinerii, majoritatea angajatorilor au programe care să asigure un mediu de lucru apreciat de aceștia, cu mai puțin formalism, cu flexibilitate și o cultură deschisă, cu feedback constant. În același timp, angajatorii valorizează specialiștii cu atitudine proactivă, cu abilități manageriale, cu gândire critică, care își dezvoltă abilitatea de a gestiona echipe mari și proiecte complexe”, conchide Corina Vasile.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Da, dar asta nu inseamna ca lucram pentru noi. Suntem doar ferme, lucram pentru altii. Plus-valoarea se duce peste hotare. Este ca si cum ne-am lauda ca avem zeci de supermarketuri ..in care se vinde din import.

    • 95% din angajatii din IT fac outsourcing pentru firme din afara. Ca vorbim de corporatii sau de firme romanesti care fac software cerut de firme din afara, tot outsourcing este. Cele care fac produse proprii si le vand fie in tara fie in strainatate sunt foarte putine.

  2. Poate daca intram in detalii, nu doar ne uitam dintr-un birou la cifrele macro, se vede mai bine realitatea.De pildă, profesorii de info și TIC din licee sunt sunt slab pregătiți și nu motivează tinerii.Sa faci o facultate de profil buna, presupune sa te muti in unul din cele patru orașe, care sunt și cele mai scumpe.Aici întâlnești din nou multi profesori slabi și materii inutile, precum și puține locuri in camine.

  3. da ma ca nu poti sa faci o afacere cinstita in tara aia ca te jupoaie de viu inainte de a incepe! De aia am plecat si regret doar ca am asteptat atat de mult sa o intind. Castig de 10 ori mai mult si sincer nu lucrez nici 1/2, zero stres. Trebuie sa fii nebun sa ramai in Ro, pe bune.

  4. Aici e zona unde politicienii n-au nici un merit,si totusi se laudă,una două,cu cresterea economică.Daca s-ar publica cat la suta din PIB reprezinta aceasta afacere am putea sa-i contrazicem mai bine,findcă înca de pe vremea lui Dragnea se spunea ca a depasit agricultura.