Tulburarea din SUA a determinat o autoanaliză în Europa

În urma evenimentelor șocante petrecute la Washington, DC, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a publicat pe blog un comentariu plin de expresivitate și revoltă, implorându-i pe europeni să țină seama de „apelul la trezire adresat tuturor susținătorilor democrației din întreaga lume” și „să se ridice imediat împotriva oricărei încălcări a independenței instituțiilor democratice”.

Mulți europeni s-au întristat văzând abrupta îndepărtare de valorile cardinale, inclusiv de democrație, la instigarea președintelui Donald Trump, de la alegerile din 2016. Incitat de incalificabilele acuzații continue ale lui Trump de fraudă electorală, un mare grup de susținători ai săi a profitat de ocazie pentru a înconjura și, în cele din urmă, a pătrunde în clădirea Capitoliului, în timp ce membrii Congresului depuneau eforturi pentru a valida rezultatele alegerilor din 2020.

Europenii încă încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat. A fost această scânteie doar o ocazie pentru un grup greșit informat de trumpiști violenți de a-și exprima din nou furia sau a fost un exemplu punctual de nemulțumire profundă, care a prins rădăcini permanente în America? Și numai în America au fost oamenii înșelați de liderul lor? Și în unele națiuni europene s-a propagat o doză de înșelăciune, provocând grave daune asupra valorilor sale democratice.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Pentru Borrell, democrația însăși este în joc, atât ca valoare, cât și ca mod de guvernare. El susține, de asemenea, că este nevoie să „luptăm mai ferm împotriva dezinformării”. Încrederea în democrație trebuie regăsită și acele instituții europene având baze democratice trebuie să fie apărate. Asta înseamnă lupta împotriva guvernelor din țările UE care s-au îndepărtat în mod sfidător de democrație și au virat spre un populism nestăvilit și o guvernare autoritară.

Tehnologie prea puternică

Pentru Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru valori și transparență, problema este simplă. În Europa și America deopotrivă, „oamenii și-au pierdut, pur și simplu, încrederea în instituțiile democratice”. Reconstruirea acestei încrederi înseamnă a lua în vizor câțiva antagoniști-cheie: marile companii tehnologice și rețele sociale, reglementările laxe, codificarea neetică și algoritmii necotrolabili. Dacă aceștia par dușmani destul de improbabili ai statului, pentru Jourová, ei reprezintă elementele de bază ale responsabilității digitale, care alcătuiesc democrația într-o eră digitală. Fără ele, nici libertatea de exprimare, nici capacitatea de a eradica dezinformarea și campaniile de știri false nu pot fi garantate.

Jourová sugerează că planul de acțiune al democrației europene – o foaie de parcurs amplă a modului în care Europa anului 2021 poate stimula încrederea în guvernele democratice – ar trebui să fie subscrisă prin utilizarea mai fermă de noi reguli și reglementări, inclusiv a unui plan continuu de a reduce monopolurile tehnologice.

Probleme interne

Europa va avea nevoie de ceva cu adevărat substanțial pentru a reconstrui încrederea în democrație pe plan intern. În timp ce Biden luptă pentru a-și reconstrui țara, UE trebuie să accepte că a permis anumite perfide alunecări atât în ​​politica sa internă, cât și în cea externă.

În Polonia, liderii și instituțiile UE au tolerat sau chiar au ignorat intenționat modul în care Partidul Dreptate și Justiție al lui Jarosław Kaczyński a erodat o serie întreagă de norme, inclusiv independența sistemului judiciar. În Ungaria, Partidul Fidesz sub conducerea lui Viktor Orbán a dat exemple uluitoare de guvernare nedemocratică, cum ar fi suprimarea libertății presei, a instituțiilor academice independente și a ONG-urilor și deturnarea fondurilor UE. România și Bulgaria înregistrează eroziuni similare ale democrației, statului de drept și bunei guvernări.

Pe plan extern, de la atitudini slabe față de Belarus și față de vecinătatea sa apropiată, până la relații exclusiv bazate pe interese cu Rusia și China, „turnura pragmatică” pare să fi avut prioritate, mai degrabă decât echilibrul, în privința celei dintâi norme a UE privind proiectele de politică externă, fundamentate pe valori. Totuși, optimistii pot susține că nimic nu se compară cu prezentul. Încrederea în democrație pe plan intern și puterea diplomației pe plan extern, este solidă. Ce moment poate fi mai bun pentru o întoarcere cu determinare și cu un zel reînnoit spre repararea țesăturii destrămate a democrației europene? Pentru a-i înlătura pe falșii profeți. Pentru a sancționa infractorii. Pentru a remedia încălcările.

Un loc bun pentru a începe ar putea fi grupul Partidului Popular European din Parlamentul European, care ar trebui să priveze Partidul Fidesz de calitatea sa de membru, în loc să îl suspende în mod repetat. Următorul loc ar putea fi Consiliul European, care trebuie să înceapă să insiste că fondurile UE să fie disponibile doar pentru națiunile care respectă statul de drept, asigurând astfel că niciun lider european nu poate acționa fără a fi tras la răspundere.

În relațiile lor globale, liderii europeni trebuie să vorbească și să acționeze mai ferm. Reducerea la tăcere a lui Trump nu a fost atât de dificilă, mai ales spre final. Mai mare va fi provocarea (pentru UE) de a se asigura că acordurile bilaterale ale Europei cu Rusia și China – și cu adevărat cu SUA sub Biden – promovează toate cu hotărâre democrația ca valoare globală și rolul acesteia ca bază a internaționalismului liberal. Același lucru se aplică în relațiile sale cu cluburi globale cheie, inclusiv ONU (și Organizația Mondială a Sănătății), NATO și G20.

Prea idealist? Cu siguranță, niciun stat sau organizație liberală nu poate opera vreodată în totalitate pe baza principiilor liberale. Va exista întotdeauna pragmatism și chiar ipocrizie în modul în care comunitățile naționale aleg să guverneze ca democrații liberale. Ideea este pur și simplu să ținem cont de ele. Chiar și democrațiile liberale defectuoase – pur și simplu continuând să funcționeze și revedicându-se din timp în timp idealurilor lor fondatoare – oferă oportunități pentru luptele care ne readuc la practicile democratice sănătoase.

Dacă se face acest lucru bine, atât SUA, cât și Europa vor sta pe o bază mai sigură în vremurile dificile ale anului 2021. Dacă se dă greș, întreaga filosofie de guvernare a democrației liberale occidentale va suferi o rană fatală până la mijlocul secolului.

Sursa: The Conversation / Autor: Amelia Hadfield, șefa Departamentului de Politică, Universitatea din Surrey (Marea Britanie) / Traducerea Cristina Zaharia (Rador)