Trei sferturi dintre islandezi consideră o amenințare și pentru insula lor interesul lui Trump pentru Groenlanda – sondaj

Aproximativ 74% din cei 390 000 de islandezi consideră că interesul repetat al președintelui Donald Trump pentru Groenlanda și, mai general, pentru Arctica reprezintă o amenințare și pentru insula lor, potrivit unui sondaj recent publicat de postul public de televiziune RÚV, scrie France Presse.

„Ne putem pune cu ușurință în locul groenlandezilor”, a declarat deputatul social-democrat Dagur Eggertsson pentru AFP.

Cu toate acestea, Casa Albă nu a dat dovadă de nicio intenție față de Islanda.

„Trump amenință Groenlanda în fiecare zi, dar nu spune nimic despre Islanda”, notează Valur Ingimundarson, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Islanda, subliniind că, deși Islanda împărtășește o poziție geografică strategică cu vecinul său, nu are bogățiile fantastice ale subsolului Groenlandei.

Ca și în cazul Groenlandei, legăturile militare ale Islandei cu Statele Unite sunt puternice.

După ce au fost dislocați pe această insulă vulcanică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, americanii au semnat în 1951 un acord de apărare cu aliatul lor, care a fost și membru fondator al NATO. Acest tratat le permite americanilor să mențină forțe pe insulă, acordând în același timp islandezilor dreptul de a stabili plafonul forțelor lor și de a abroga unilateral acordul cu un preaviz de 18 luni.

De fapt, deși Statele Unite și-au închis oficial baza de la Keflavik în 2006, s-au întors acolo imediat după invazia Crimeei în 2014.

„Baza nu a fost redeschisă oficial în Islanda, dar soldații americani sunt acolo tot timpul anului, chiar dacă prin rotație”, notează universitarul.
Scopul este de a apăra infrastructurile subacvatice de telecomunicații și energie împotriva unui potențial sabotaj rusesc sau chinez.
Oficial, așadar, prezența militară americană și dependența de aceasta nu sunt puse la îndoială.

„Islanda și Statele Unite se bucură de mult timp de o relație strânsă de securitate și apărare, bazată pe interese comune în Atlanticul de Nord și Arctica”, insistă Ministerul de Externe de la Reykjavík.

„Nu există niciun motiv să credem că acest lucru se va schimba. În plus, crearea unei armate islandeze a fost întotdeauna un tabu. Dacă guvernul ar pune acest lucru pe ordinea de zi, ar provoca o dezbatere publică foarte divizivă, iar oponenții (unei astfel de evoluții) ar avea probabil întâietate”, spune Ingimundarson.

Dar valul se schimbă încet.

„Viziunea postbelică clară conform căreia Europa nu ar trebui să se reînarmeze, ci să se apere singură sub egida NATO și a Statelor Unite se estompează”, spune deputatul, membru al partidului premierului Kristrún Frostadóttir.

Islanda, care favorizează o abordare multilaterală a securității, privește din ce în ce mai mult spre Europa. În fața impredictibilității lui Donald Trump, „trebuie să avem un plan B pentru a stabili relații strânse cu Uniunea Europeană”, insistă universitarul.
Diplomații islandezi recunosc că parteneriatele cu UE „ar trebui să se aprofundeze în următorii ani”.

Pentru cercetătorul Valur Ingimundarson, „Islanda ar sprijini fără ezitare un NATO european dacă Statele Unite s-ar retrage din Alianță”. Aceasta ar fi „cea mai simplă opțiune”, comparativ cu preluarea responsabilității de către UE.

„Nu ar fi nevoie ca Islanda să devină stat membru al Uniunii Europene dacă dorește să scape de dependența sa față de Statele Unite”, notează el.

Un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE, suspendate în 2013, este programat peste doi ani.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de aderarea la Uniunea Europeană, miza nu se limitează la securitate.

„Este vorba, de asemenea, despre prosperitate economică, tarife reduse cu principalii noștri parteneri comerciali, pescuit și multe altele”, explică Eggertsson.

Politicile de pescuit ar putea fi principalul obstacol. Islanda dorește un control suveran absolut asupra zonelor sale de pescuit profitabile, care reprezintă coloana vertebrală a economiei sale.