Groenlanda limitează prin lege cumpărarea de proprietăţi de către cetăţenii străini, în contextul presiunilor exercitate de Donald Trump pentru a obține teritoriul autonom al Danemarcei

Parlamentul Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei de care Statele Unite s-au arătat interesate, a aprobat o lege pentru a limita posibilitatea ca cetăţenii străini să poată achiziţiona proprietăţi pe această insulă arctică, informează vineri agenția de știri EFE.

Noua lege prevede că, în principiu, doar cetăţenii, companiile sau organizaţiile daneze pot cumpăra terenuri şi dobândi uzufructul solului şi că cetăţenii străini trebuie să fi locuit şi plătit impozite pe insulă timp de cel puţin doi ani pentru a putea avea acces la acest drept, a informat vineri publicaţia groenlandeză Sermitsiaq.

În Groenlanda, proprietarul pământului este statul, dar este permisă utilizarea anumitor terenuri şi cumpărarea de proprietăţi, transmite Agerpres.

Mă sura a fost aprobată cu 21 de voturi pentru şi şase abţineri, toate venind din partea deputaţilor formaţiunii Naleraq, un partid care este favorabil obţinerii unei independenţe rapide şi care s-a arătat favorabil consolidării legăturilor cu Statele Unite.

Textul legii, care va intra în vigoare la 1 ianuarie, recunoaşte creşterea „interesului”, în ultimele luni, pentru achiziţionarea de proprietăţi pe insulă de către cetăţeni străini.

În ultimul an , preşedintele american, Donald Trump, şi-a exprimat de mai multe intenţia de a obţine Groenlanda din motive de securitate naţională , ceea ce a provocat critici atât din partea guvernului danez, cât şi a celui groenlandez.

Danemarca a crescut, de asemenea, investiţiile economice şi militare pe insula care are o populaţie de aproximativ 57.000 de locuitori şi o suprafaţă de 2,1 milioane de kilometri pătraţi, dintre care 80% este acoperită permanent de gheaţă.

Groenlanda depinde în mare măsură de veniturile din pescuit şi de ajutorul economic anual din partea Danemarcei, care acoperă aproape jumătate din bugetul său total.

Această insulă arctică beneficiază din 2010 de un nou statut de autonomie, care recunoaşte dreptul la autodeterminare, o posibilitate susţinută de majoritatea locuitorilor săi, deşi nu cu preţul pierderii nivelului de trai, conform sondajelor.