The Financial Times: Încercarea lui Putin de a controla trecutul urmează modelul lui Xi Jinping / Cenzura istoriei în Rusia și China, o piesă esențială a represiunii interne

„Cine controlează trecutul controlează viitorul: cine controlează prezentul controlează trecutul.” Așa scria George Orwell la finalul anilor ’40 – însă acest citat din romanul „1984” e un ghid perfect privind modul în care tratează istoria conducătorii Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, scrie The Financial Times, citată de Rador.

În ultimele zile ale lui 2021 guvernele rus și chinez au luat deopotrivă măsuri dramatice pentru a cenzura discutarea istoriei țărilor lor. În ambele cazuri decizia de a „controla trecutul” reprezintă un semnal sumbru cu privire la viitor.

Curtea Supremă a Rusiei a desființat Memorial, organizație fondată în ultimii ani ai URSS pentru a consemna și conserva memoria victimelor stalinismului. Universitățile din Hong Kong s-au plecat în fața guvernului central al Chinei și au îndepărtat din campusuri statuile care comemorau masacrul din 1989 din Piața Tiananmen.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

În deceniile care au succedat decolonizarea din 1997 Hong Kong a fost un bastion al liberei exprimări în interiorul Republicii Populare Chineze. Însă acea eră s-a încheiat acum în mod cert.

Desființarea asociației Memorial pare a fi un punct de cotitură pentru toată Rusia. În ciuda întregii brutalității a regimului Putin, până de curând Rusia permitea considerabil mai mult spațiu pentru dizidența politică decât China. Opozanții lui Putin au demonstrat în număr mare pe străzi în 2012, 2019 și 2021. Acest gen de critică deschisă la adresa lui Xi pare de multă vreme de neconceput în China continentală.

Totodată, fiecare dintre cele două țări tratează istoria în mod diferit. Un portret al lui Mao Zedong, liderul revoluției comuniste chineze, veghează asupra Pieței Tiananmen, în vreme ce statuile lui sunt răspândite prin campusurile din Beijing și Shanghai. Dar pentru a vedea o statuie a lui Iosif Stalin la Moscova am fost nevoit să vizitez Parcul Monumentului Căzut, unde am găsit un cap din piatră retezat al dictatorului sovietic.

Nu mai demult de 2017 însuși Putin a inaugurat un monument al victimelor stalinismului la Moscova, depunând flori la soclul lui. Gestul a fost salutat la acea dată de directorul executiv al Memorial. Însă acum, procurorul care a acuzat organizația s-a plâns că Memorial „ne face să ne căim pentru trecutul sovietic, în loc să ne amintim de istoria lui glorioasă”.

Observatorii din interiorul Rusiei văd desființarea organizației ca pe un pas deliberat în direcția cenzurii și controlului de tip chinez. Alexander Baunov de la Carnegie Moscow Center a declarat pentru The New York Times: „este o cotitură autentică spre o abordare chineză a istoriei” – în care „greșelile” lui Mao ori Stalin sunt admise, dar tratate ca niște mici neajunsuri ale unei istorii altfel glorioase. Grigori Iavlinski, un politician de opoziție veteran, argumentează că momentul marchează punctul de cumpănă dintre statul autoritar și cel totalitar.

Xi va aproba cu siguranță decizia lui Putin de a reprima criticile în privința lui Stalin. El e preocupat de multă vreme de colapsul URSS și e hotărât să împiedice ca așa ceva să se întâmple vreodată în China. Într-un discurs ținut în Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez imediat după preluarea puterii, Xi a întrebat:

„De ce s-a prăbușit URSS?” Și tot el a răspuns: „Istoria URSS-ului și [a Partidului Comunist Sovietic – n.a.] a fost complet negată […] Lenin a fost repudiat, le fel Stalin […] Confuzia ideologică era pretutindeni […] URSS, care a fost o țară socialistă minunată, s-a prăbușit”.

Controlul discuției despre trecut rămâne o piesă centrală a stilului de guvernare al lui Xi. Anul trecut guvernul lui a adoptat o lege prin care ironizarea eroilor naționali a devenit infracțiune.

Atât în Rusia cât și în China măsurile de suprimare a dezbaterii istorice merg mână în mână cu o intensificare a represiunii actuale. În aceeași săptămână în care Memorial a fost desființată guvernul rus a arestat mai mulți simpatizanți ai liderului întemnițat al opoziției, Aleksei Navalnîi.

La Hong Kong, la câteva zile după îndepărtarea statuilor care comemorau Tiananmen, guvernul a închis Stand News, cea mai mare publicație pro-democrație încă operativă, și i-a arestat o parte din conducere.

Suprimarea istoriei are legătură și cu agresiunea externă. Un indiciu al reprimării iminente în cazul Memorial a venit în octombrie, când organizația a fost ținta unui raid polițienesc chiar în timp ce proiecta un film despre foametea din Ucraina sovietică din anii ’30. Acest gen de amintire istorică era inacceptabilă într-un moment în care guvernul rus făcea pregătiri fățișe pentru invadarea Ucrainei.

Similar, Beijingul a început anul trecut să reprime orice idee cum că implicarea Chinei în Războiul din Coreea din anii ’50 a fost orice altceva în afară de o măsură defensivă împotriva unei eventuale invazii americane. Dezbaterea are totodată semnificație și pentru prezent, într-un moment în care riscul de război între SUA și China e din nou în creștere.

Și, închizând acest cerc al represiunii, opozanții interni ai regimurilor Putin și Xi sunt acuzați cu regularitate că lucrează în solda unor puteri străine ostile – exact cum erau acuzați și opozanții lui Stalin și Mao. Argumentul cum că puteri străine complotează împreună cu opozanții interni este apoi utilizat la justificarea represiunii prin considerente patriotice și ca argumentație în favoarea unei conduceri „puternice” a statului.

Și Putin și Xi au pus la cale amendarea constituției în așa fel încât să poată rămâne la putere indefinit și necontestați. Dacă Putin va rămâne la Kremlin până în 2036, fapt care acum nu pare deloc imposibil, el va fi cârmuit la acea dată mai mult decât însuși Stalin. Or, dacă vrei să-l imiți pe Stalin, de ce ai permite ca el să fie criticat?

Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducere: Andrei Suba