G4Media.ro

SURSE S-a conturat o majoritate în cadrul CCR pentru respingerea sesizării guvernului…

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea

SURSE S-a conturat o majoritate în cadrul CCR pentru respingerea sesizării guvernului referitoare la moțiunea de cenzură / Ședință cu scandal: Daniel Morar a părăsit ședința trântind ușa

Judecătorii Curții Constituționale urmează să respingă, cel mai probabil, sesizarea Guvernului Orban împotriva moțiunii de cenzură depusă de PSD, au declarat surse din interiorul CCR pentru G4Media.ro. O decizie ar fi trebuit luată luni, dar judecătorul Daniel Morar a părăsit sala de ședințe pe fondul unor dispute verbale cu alți judecători. Morar nu a putut fi contactat până la această oră.

Potrivit surselor citate, luni, în prima zi de dezbateri, s-a conturat opinia majoritară ca sesizarea guvernului să fie respinsă, problema punându-se dacă judecătorii să intre pe fondul problemei sau să o respingă ca inadmisibilă.

Mai mulți judecători au insistat pentru a se intra pe fondul problemei și să respingă ambele capete de cerere formulate de Guvernul Orban.

Pe de o parte, au explicat sursele citate, să se constate că nu există conflict între guvern și parlament pe motiv că moțiunea de cenzură a fost depusă în sesiune extraordinară.

”În Constituție nu se face distincția între sesiune extraordinară și sesiune ordinară, legiuitorul constituant nu exclude posibilitatea de a depune o moțiune de cenzură într-o sesiune sau în alta”, au explicat sursele citate una dintre opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor.

Pe de altă parte, potrivit aceleiași opinii majoritate, nu există conflict între parlament și guvern nici din pricina faptului că votul privind moțiunea de cenzură nu se poate da în altă sesiune decât cea în care a fost depusă.

”Votul se consideră un act procedural. Important este momentul în care parlamentul a fost învestit cu moțiunea, nu momentul în care se va da votul”, au explicat sursele citate și această opinie.

Potrivit participanților la dezbaterile de luni, opiniei majoritare de respingere a sesizării guvernului i s-ar fi raliat șapte din cei nouă judecători ai Curții. Doar judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, ambele numite la CCR de președintele Iohannis, s-ar fi exprimat împotrivă.

Sursele citate au mai explicat pentru G4Media.ro că o decizie nu a putut fi luată luni deoarece judecătorul Daniel Morar a părăsit ședința, trântind ușa, pe fondul unor dispute verbale cu judecătorii care au adus contraargumente ideilor sale.

”A plecat din sală la ora 15:00 și la 17:00 noi încă îl așteptam, sperând că e doar la toaletă”, au mai spus sursele citate pentru G4Media.ro.

Ședința urmează să fie reluată azi la ora 10:00.

Ieri, în cadrul dezbaterilor publice pe această speță, reprezentantul Guvernului, Olivia Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a susţinut, în faţa judecătorilor constituţionali, că Parlamentul a urmărit să „abuzeze” de instrumentele constituţionale „în scopul satisfacerii unor obiective politice”.

„Vă rugăm să constataţi că prezentul conflict juridic de natură constituţională se fundamentează pe încălcarea mai multor principii constituţionale, dezvoltate în mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor în stat, cel al colaborării şi cooperării loiale între autorităţi şi cel al stabilităţii juridice. (…) Apreciem că, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretări juridice voit eronate a prevederilor constituţionale, aşadar sub aparenţa constituţionalităţii, a urmărit să abuzeze de remediile şi instrumentele constituţionale în scopul satisfacerii unor obiective politice”, a spus Olivia Morar.

În opinia ei, s-a deschis calea unui amestec „abuziv” în treburile Executivului.

„Astfel, principiul echilibrului puterilor în stat a fost încălcat prin aceea că Parlamentul a urmărit eludarea unei interdicţii constituţionale care limitează controlul asupra Guvernului, deschizând astfel calea nu doar a unui amestec abuziv în treburile Executivului, dar mai mult decât atât a unei potenţiale intenţii de transformare a acesteia într-o entitate subordonată Parlamentului, ceea ce contravine în mod vădit echivalenţei şi egalităţii celor două autorităţi publice în faţa Constituţiei”, a precizat reprezentantul Guvernului.

La rândul său, Cristian Ionescu, reprezentatul Senatului, a spus că opoziţia are tot dreptul să iniţieze oricând o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

„Prim-ministrul nu se referă în realitate la instituţia Parlamentului ca parte a unui pretins conflict juridic de natură constituţională, ci la demersul procedural şi legitim al unui număr consistent de deputaţi şi senatori care au iniţiat împotriva Guvernului pe care îl conduce o moţiune de cenzură ca forma cea mai gravă a controlului parlamentar. Opoziţia este îndreptăţită de Constituţie să iniţieze oricând, subliniez – oricând -, fie într-o sesiune parlamentară ordinară, fie într-o sesiune extraordinară o astfel de modalitate de control parlamentar”, a subliniat Cristian Ionescu.

La fel și reprezentantul Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Florin Iordache, a spus că în Constituţie nu a găsit specificat un moment exact în care poate fi retrasă încrederea Guvernului.

”În Constituţie se precizează foarte clar la articolul 113 alineatul 1 faptul că plenul reunit al Camerelor este cel care retrage încrederea Guvernului, fără a preciza o dată când. Atâta timp cât Guvernul poate fi învestit în sesiuni extraordinare sau în sesiuni ordinare, la fel încrederea. În Constituţie nu am găsit un paragraf care să precizeze dacă retragerea încrederii Guvernului poate fi decât la un anumit moment”, a arătat el.

Acesta a adăugat că zilnic Parlamentul ar putea introduce o moţiune de cenzură, dacă ar fi constituţional, în urma comportamentului pe care îl are Executivul.

„Modul în care se comportă în acest moment Guvernul ar da posibilitatea Parlamentului, zilnic, repet, zilnic ar trebui introdusă o moţiune de cenzură, în schimb nu ne lasă alineatul 4 din articolul 113 – cei care au semnat, în aceeaşi sesiune, nu pot semna de două ori (…). Din cauza comportamentului pe care îl are în acest moment Guvernul, a început şcoala, este dezastru, criza sanitară – dezastru, agricultură – dezastru, economie – dezastru, pe fiecare din aceste domenii Parlamentul ar putea introduce zilnic o moţiune de cenzură”, a menţionat Iordache.

***
Executivul, prin premierul Ludovic Orban, a solicitat Curţii Constituţionale să constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, „generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizării, situaţia conflictuală este derivată „din încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constituţie”.

„Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României”, se arată în sesizare.

Conform acesteia, „existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură”.

Guvernul susţine, totodată, că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”, având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, „nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună „la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”.

Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.

Cabinetul Orban cere CCR să constate „existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament generat de încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Constituţie, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaţilor şi Senatului”.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

23 comentarii

  1. Ca sa o respinga ca inadmisibila, poate au gasit niste pui de argumente !

    PS. Dar pe fondul cauzei, pana la urma cred ca nici macar aceasta Curte , cat de „rosie” este ea, nu va indrazni sa respinga sesizarea !!

  2. O Constitutie aplicata functie de interesul gruparii majoritare nu mai Constitutie.

  3. Sesizarea Guvernului este inadmisibilă. A spus-o și Augustin Zegrean (încă din August).

    Restul (chiar și acest articol al dlui Cristian Citre) este prestație contra cost.

    • (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

      Constitutia limiteaza numarul de motiuni la numarul de sesiuni parlamentare. Daca este inadmisibila sesizarea, inseamna ca parlamentul poate inventa oricand o sesiune extraordinara, in care sa mai incerce o motiune de cenzura.

  4. Cand s-au ratat alegerile anticipate argumentul a fost acela ca prim-misistrul desemnat a facut declaratii care presupuneau ratarea investirii spre a genera alegerile anticipate. Acum CCR nu observa ca PSD a generat motiunea ca sa castige puncte politice cu scurt timp anterior alegerilor.
    Concluzie: Este necesara o noua constitutie care sa nu lase in mana CCR soarta tarii.

    • Bai agariciule, lasa vrajeala, soarta tarii este de aproape un an in mana lui Iohannis, a lui Sica Mandolina, Pierdoiu, Catu Imprumut, Tataru Puscarie, Ciao Vela, Anisie Pepsiglas, Violenta, Bode Girofar, Stefan zis si Grinda, etc. Scuteste-ma cu CCR-ul tau. Acesti indicizi au pus Romania pe butuci in nici un an de la preluarea Guvernarii. Noroc cu CCR-ul si cu Avocatul Poporului ca altfel ne intorceam cu 30 de ani in urma, in DICTATURA!

    • Postac gretos psdist, cara-te!(eugen)

    • Oooo, Doamna Profesoară, ați revenit la „catedră” și ați început, iar, să aruncați cu lături pe g4media? P.S. Grea viața la minipauză

    • @eugen
      Bai baiatule, eu zic sa stai mai mult prin casa ca puti rau de tot a trol PZD-ist.

    • @Gabriela:
      Asta se hraneste cu lozinci de taliban pesedac lobotomizat si tratat cu emisiuni de la Latrina 3 !

  5. Parlamentul in sesiunea extraordinara are mai putine prerogative (puteri limitate) decat in sesiunile ”normale”??? Scrie asa ceva in Constitutie?
    Din articol reiese ca doar judecatorii CCR numiti de presedintele liberal Iohannis voteaza pentru admiterea sesizarii PNL.
    Nu sunt fan PSD, dar am impresia ca nici PNL nu se sfieste sa incalce normele statului de drept.

  6. Lupii schimba parul dar naravul niciodata.

  7. Morar are un salariu de vreo 300000 lei/ an, e normal, sa nu ne punem probleme.

  8. „Un judecător la CCR trebuie să fie independent și trebuie să interpreteze Legea, nu să facă Legea.”
    Deci:
    1. Constitutia Romaniei e varza, daca cei 9 Judecatori Constitutionali nu se inteleg in interpretarea Constitutiei(atata e TREABA lor!), pai, atunci cum sa nu se certe alde Ciordache cu Orban, Ingineri de meserie, cand vine vorba despre prevederi din Constitutie???!
    2. ”A plecat din sală la ora 15:00 și la 17:00 noi încă îl așteptam, SPERAND că e DOAR la toaletă”, au mai spus SURSELE citate pentru G4Media.ro.
    Poftim?!
    Sigur nu e vreo greseala?!
    „Sursele” astea sunt sanatoase la creier?!
    Halucinant, cred ca in tarile bananiere, membrii Curtii Constitutionale au mai mare RESPECT fata de Institutie decat in Romania!!
    3. Certuri, scandaluri in Sedinta CCR, cand acolo la CCR e locul PROFESIONISTILOR fara cusur, care vin cu Argumente Juridice, cu GARANTIA suprematiei Constitutiei in Romania!
    Cand colo, ce vedem, ce auzim, concluzia e trista: CCR e vai de mama ei…

  9. Asta se intampla cand exista diferente de opinie in privinta INTERPRETARII unui text constitutional, CHIAR SI ATUNCI CAND TEXTUL CONSTITUTIONALESTE SUFICIENT DE CLAR pentru o interpretare evidenta.
    Acest lucru denota cu claritate faptul ca in Romania CCR este o curte esentialmente politica, nici macar una juridico-politica cum s-a exprimat fostul presedinte Augustin Zegrean.

    Din punctul meu de vedere sunt necesare doua lucruri:
    1. abrogarea actualei Constitutiii printr-o noua constitutie, iar pentru acest lucru viitorul parlament trebuie sa se constituie in adunare constitutanta;
    2. noua constitutie sa regledmenteze precis raporturile dintre autoritatile publice, precum si infiintarea sectiei consttitutionale la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (format din totalitatea membrilor acestei instante sau dintr-o majoritate calificata de 3/4 sau de 5/6 din numarul total al membrilor instantei).

    In acest fel se va realiza o instanta constitutionala care va judeca dupa prevederile constitutiei si dupa parctica constitutionala europeana (tratatele UE fiind in esenta constitutia UE) si vor exista premisele disparitiei intereselor politice meschine ale unor partide majoritare care nu vor mai putea controla decizia de constitutionalitate sau de neconstitutionalitate prin numirea judecatorilor, procedura de numire a judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie fiind data in competenta CSM si a presedintelui Romaniei.

    Desigur, noua constitutie va trebui sa reglementeze si mai precis drepturile civile fundamentale si va trebui sa precizeze ca instantele judecatoresti pot aplica in mod direct normele constitutionale in procesele judiciare, chestiunile de constitutionalitatea sau de neconstitutionalitate urmand a fi lamurite de sectia constitutionala a ICCJ doar atunci cand jurisprudenta instantelor jduecatoresti devine neunitara.
    Astfel, nu vor mai exista sute de mii de exceptii de neconstitutionalitate si situatii in care dosare judecate defintiv sa fie revizuite pe motiv ca au fost admise ulterior execptii de neconstitutionalitate.

    • Se poate face ceea ce spui doar in momentul in care o majoritate parlamentara are peste 2 treimi din mandatele puse in joc sau atunci cind exista o intelegere globala a tuturor parlamentarilor . In acest moment atita timp cit in cadrul acestei institutii exista pareri asumate si contradictorii , deciziile luate cu o majoritate au in componenta lor o mare hiba juridica . CCR ar trebui sa fie obligat sa ia decizii doar in unanimitate , asa cum si multe decizii se iau in UE doar cu acordul tuturor membrilor . Oricum ar fi , ar trebui reintrodus textul,ce permitea atacarea in contencios administrativ a deciziilor CCR.

    • O singura nelamurire am: cum rezolvi karaokele de independenta politica a presedintelui, care odata demisionat din partidul din care facea parte, brusc este independent si nepartizan.

      Daca presedintele numeste judecatori la ICCS, practic nu ai eliminat influenta politica in numirea judecatorilor constitutionali.

      In rest, sunt de acord cu tine, desi ce vrem noi e cam greu de atins, oricum am reglementa.
      Noi vrem un meci frumos de volei in timp ce toti jucatorii (parlamentari, birocrati, membri simpli de partid si chiar majoritatea cetatenilor) sunt rugbisti. 🙁 Chiar reglementat perfect, fara vointa si aderenta la reguli a jucatorilor, tot cam bambilici iese.

  10. Va zica, aceasta ccr infernala are de gand sa respinga sesizarea guvernului, iar asta ar insemna ca motiunea in cauza este inca valida, si maine sau oricand pana in ianuarie, s-ar putea intruni camerele parlamentului ca sa dea un vot pe ea. Acuma, ea a fost amanata initial pentru ca n-a fost cvorum, ce-i face pe psdisti sa creada ca ar fi cvorum sau ar trece motiunea asta, chiar inainte de alegeri, atat locale, cat si cele parlamentare? Ea nu trece, insa se creeaza precedent pentru viitor, ca o motiune sa fie depusa oricand, indiferent de tipul sesiunii sau vacanta, si la fel, votata chiar dupa ce sesiunea s-a incheiat, adica absolut pe langa constitutia aia de rahat, oricum. In esenta, se creeaza precedent pentru hartuirea unui guvern cu motiuni fara numar, adica imputiti de psdisti isi vor prelungita puterea asupra unui guvern prin intermediul parlamentului si pe viitor, in opozitie fiind. Adica toate piedicile si prostiile venite din partea parlamentului actual s-ar putea prelungi si dupa ce ordinarul de psd n-ar mai fi majoritar in parlament, sunt diabolici, iar ccr e o mizerie ordinara.

    • Nu, procedura s-a incheiat Motiunea a fost respinsa pt lipsa de cvorum !
      Altceva inseamna insa ! Ca pot repeta circul (este constitutional, nu e conflict) in cate sesiuni extraordinare pot declansa sau pot continua circul inceput intr-o sesiune extraordinara intr-o sesiune ordinara !

  11. Intr-o lume normala, CCR nu poate decat sa constate ca e o mare problema legislativa:
    – in vacanta parlamentara, adica intre sesiunile ordinare, se pot organiza sesiuni extraordinare, dar la care, nu exista certitudinea ca toti parlamentarii sunt/pot fi prezenti ca sa poata intruni cvorumuri de sedinta necesare pentru legiferare
    – in vacanta parlamentara, guvernul este abilitat prin lege sa aiba posibilitatea de a legifera prin emiterea de ordonante si ordonante de urgenta
    – daca in vacanta parlamentara s-ar putea depune, vota si trece motiuni de cenzura, rezultatul este ca parlamentarii vor fi tot in vacanta parlamentara dar guvernul nu mai are posibilitatea de a legifera ci doar de a emite hotarari de guvern pentru administrare curenta pana la investirea unui nou guvern
    Concluzie: se poate ajunge la o situatie exceptionala in care sa descoperim ca desi este nevoie de o lege/ordonanta de urgenta, nici parlamentul si nici guvernul nu pot legifera, ceea ce este inacceptabil.
    Comentarii din partea unor specialisti?

    • Și dacă mai pui la socoteală și vacanța judecătorească, înseamnă că suntem fiii ploii!

    • Pare valida argumentarea (nu sunt specialist, insa).

      Intr-o ipotetica astfel de situatie, Guvernul da OUG, parlamentul sesizeaza Curtea Constitutionala, care face, cum numai ea stie, o româneală printr-o contorsionare a logicii … si ramane asa. 🙁