SUA și UE cresc presiunea asupra Belgiei pentru a permite utilizarea activelor înghețate ale Rusiei

Belgia se află sub o presiune tot mai mare pentru a permite utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru un „împrumut de reparații” către Ucraina, după ce Berlinul și alte capitale occidentale și-au schimbat poziția, scrie Financial Times.

Aproximativ 190 de miliarde de euro din activele suverane rusești deținute la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles, au fost înghețate ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. Însă multe națiuni occidentale, printre care SUA, Germania și Belgia, au ezitat să acceseze fondurile din teama repercusiunilor juridice și financiare.

Poziția Europei s-a schimbat în ultimele săptămâni, în special după ce administrația Trump a solicitat aliaților G7 să confiște „sau să utilizeze în alt mod” activele Rusiei „pentru a finanța apărarea Ucrainei”, potrivit unui document de poziție al SUA consultat de Financial Times.

Cancelarul Friedrich Merz a scris într-un recent editorial din FT că 140 de miliarde de euro din aceste fonduri ar trebui utilizate ca împrumut pentru a înarma Ucraina. Comisia Europeană a prezentat între timp modul în care ar putea fi structurat un astfel de „împrumut de reparații”, argumentând că Moscova ar trebui să suporte costurile războiului ilegal al președintelui Vladimir Putin.

Însă prim-ministrul belgian Bart De Wever a cerut celorlalte 26 de țări ale UE să acopere riscurile juridice și financiare asociate acestui împrumut și să garanteze suma integrală pentru a evita ca Belgia să fie nevoită să o ramburseze.

Poziția sa a atras condamnarea din partea altor capitale, în special deoarece profiturile Euroclear au fost supuse impozitului belgian pe profit.

„[Belgia] a petrecut trei ani afirmând că Euroclear este belgiană și la fel sunt și beneficiile”, a declarat un diplomat european de rang înalt implicat în discuțiile pe această temă. „Acum, când vrea să împartă riscurile, susține că Euroclear este europeană.”

Răbdarea față de oficialii belgieni este pe cale să se epuizeze, au declarat trei diplomați implicați în pregătirile pentru o nouă rundă de discuții la nivelul UE, miercuri.

Alte capitale susțin că situația dificilă a Ucrainei necesită solidaritate și subliniază că Polonia a acceptat să găzduiască principalul centru de aprovizionare cu arme pentru Ucraina, iar Danemarca să trimită avioane de luptă F-16 la Kiev, fără a cere ca riscurile să fie împărțite cu alte țări.

„Nu mai există soluții ușoare”, a declarat un alt diplomat al UE. „Fiecare trebuie să facă ce poate.”

Comisia a încercat deja să calmeze unele dintre preocupările Belgiei, adăugând o prevedere conform căreia împrumutul va fi acoperit de pasive contingente naționale în cazul în care Rusia începe să plătească reparații de război.

„De fapt, considerăm că riscurile pentru Belgia sunt destul de limitate”, a declarat un înalt oficial al UE.

„Asta nu înseamnă că nu există niciun risc și nu înseamnă că nu vrem să purtăm o discuție foarte serioasă cu Belgia… Dar aceste riscuri sunt probabil gestionabile.”

Comisia, susținută de majoritatea capitalelor UE, susține că împrumutul este structurat într-un mod care nu echivalează cu confiscarea de active și subliniază că hotărârile judecătorești din afara blocului nu sunt recunoscute de UE.

Însă guvernul belgian a declarat că „planul actual care circulă nu este satisfăcător” și că datoriile contingente nu „abordează problema acoperirii riscurilor”.

UE intenționează să ajungă la un acord privind împrumutul de 140 de miliarde de euro până în decembrie, primele plăți fiind planificate pentru al doilea trimestru al anului 2026.

Potrivit Euroclear, din 2022, guvernul belgian a colectat 3,6 miliarde de euro din impozitele pe profiturile provenite din activele aparținând băncii centrale a Rusiei și entităților rusești supuse sancțiunilor UE.

Guvernul belgian a declarat că aceste venituri fiscale au fost „alocate în întregime pentru sprijinirea Ucrainei”.

Cu toate acestea, nu toți banii au fost transferați la Kiev. „Unii oameni spun pe la spatele meu că sunt un profitor de război… pentru că vreau să păstrez un miliard din banii proveniți din impozite”, a declarat De Wever săptămâna trecută. „În limba mea, un miliard este ceea ce numim mărunțiș, având în vedere riscul pe care ni-l asumăm.”

Poziția lui De Wever i-a iritat pe unii dintre colegii săi lideri ai UE la un summit recent de la Copenhaga, au declarat pentru FT oficiali informați cu privire la discuții. Aceștia au subliniat, de asemenea, nivelul relativ scăzut al sprijinului militar acordat Ucrainei de Belgia în ultimii trei ani, în comparație cu Danemarca, Suedia și Germania, care au oferit mult mai mult.

Oficialii belgieni susțin că poziția lui De Wever este justificată, deoarece acesta apără interesul național.

„Este important să îi privim în ochi și să le spunem care sunt limitele”, a declarat unul dintre ei.

Însă alți lideri ai UE au afirmat că lipsa sa de flexibilitate începe să aibă efecte negative.

„Care este alternativa?”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen pentru FT, când a fost întrebat despre opoziția față de planul de înghețare a activelor. „Trebuie să găsim o soluție pentru finanțare, iar dacă nu este aceasta, atunci nu am auzit de nicio altă idee.”