STUDIU A acționa în mod organizat și activ poate fi un indicator al unei vieți mai lungi

A fi organizat, activ și dispus să ajuți nu te-ar putea face doar o persoană mai bună, ci chiar te-ar putea ajuta să trăiești mai mult. Pe de altă parte, a fi frecvent stresat, anxios sau morocănos ar putea fi legat de o durată de viață mai scurtă, conform The Guardian.

Cercetătorii spun că rezultatele lor, publicate în Journal of Psychosomatic Research, ar putea ajuta medicii să dezvolte instrumente pentru a prezice riscurile pentru sănătate nu doar pe baza tensiunii arteriale și a colesterolului, ci și a modului în care cineva tinde să gândească, să simtă și să se comporte.

René Mõttus, psiholog și coautor al studiului, a declarat: „În loc să ne uităm la tipuri de personalitate foarte generale, precum extrovertit sau conștiincios, am analizat descrierile individuale: modurile precise în care oamenii vorbeau despre ei înșiși atunci când completau chestionare standardizate de personalitate.”

Profesorul de la Universitatea din Edinburgh a spus că rezultatele „robuste” ale studiului oferă prima indicație că acele descrieri mici și specifice – la care majoritatea dintre noi nici nu ne gândim prea mult – ar putea prezice în tăcere cine trăiește mai mult.â

„Cuvântul «activ» a fost cel mai remarcabil”, a spus Mõttus. „Participanții care s-au descris în acest fel au fost semnificativ mai puțin predispuși să moară pe durata studiului – cu un risc mai scăzut cu 21%, chiar și atunci când au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul și afecțiunile medicale.”

Trăsături precum a fi vioi, organizat, responsabil, muncitor, minuțios și de ajutor au urmat îndeaproape. Cercetarea a acoperit peste 22.000 de adulți din patru mari studii, cu perioade de urmărire între șase și 28 de ani.

Páraic O’Súilleabháin, un alt coautor și profesor asociat de psihologie la Universitatea din Limerick, Irlanda, a spus: „Semnificația acestui studiu constă în precizia sa. Studiul nostru sugerează că personalitatea funcționează nu doar ca o influență generală, ci ca un set de comportamente și atitudini specifice – iar aceste caracteristici individuale au un impact măsurabil asupra longevității.”

Cu alte cuvinte, nu e doar vorba de a fi conștiincios, ci de a fi muncitor și minuțios. Nu e doar despre a fi extrovertit, ci despre a fi vioi și activ.

Mõttus a spus: „Oamenii pot fi la fel de conștiincioși sau extrovertiți în moduri diferite. Aceste nuanțe contează – posibil chiar și pentru cât de mult trăim.”

El a adăugat că studiul a arătat că aceste trăsături specifice prezic mai bine riscurile de mortalitate decât cele cinci mari trăsături folosite de obicei pentru a rezuma personalitatea: deschiderea, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevroticismul.

„Când sunt combinate, nuanțele au avut o putere predictivă mai mare decât trăsăturile generale din care fac parte”, a spus Mõttus.

În timp ce trăsăturile pozitive i-au ajutat pe oameni să trăiască mai mult, studiul a arătat că opusul lor emoțional a avut efectul contrar: oamenii care se evaluau ca fiind foarte predispuși la nevroticism – cum ar fi să fie morocănoși, anxioși sau ușor de supărat – aveau șanse mai mari să moară mai devreme.

Dar înainte ca cineva să se grăbească să-și „rescrie” personalitatea, autorii au subliniat că descoperirile nu sunt deterministe: nu ești condamnat să mori devreme pentru că îți faci prea multe griji sau să trăiești veșnic pentru că respecți mereu un termen-limită.

„Ceea ce sugerează cercetarea noastră este că personalitatea ar putea juca un rol de sprijin – unul subestimat în medicină și sănătatea publică”, a spus O’Súilleabháin.

Studiul a constatat, de asemenea, că factori precum fumatul, IMC-ul, activitatea fizică și bolile cronice explicau doar parțial legătura dintre personalitate și durata de viață.

„Asta înseamnă că a fi «organizat» ar putea ajuta oamenii să respecte rutine care îmbunătățesc sănătatea, dar ar putea reflecta și o reziliență psihologică de bază sau obiceiuri sociale care contribuie la o viață mai lungă”, a spus O’Súilleabháin.

Dr. Ross Stewart, specialist în personalitate și psihologie la Universitatea din Chester, a lăudat concentrarea fără precedent a studiului asupra trăsăturilor individuale. „Până acum, majoritatea studiilor se opreau la nivelul trăsăturilor generale. Dar această cercetare arată că felul în care oamenii se descriu cu ajutorul unor cuvinte individuale poate fi la fel de puternic”, a spus el.

Samuel Henry, cercetător în evaluarea psihologică la Universitatea din Tartu, Estonia, a spus că implicațiile practice sunt discret radicale. El a explicat că dacă serviciile medicale ar putea integra screeningul de personalitate în evaluările de rutină, ar putea ajuta la identificarea persoanelor aflate în risc pentru că modelele lor comportamentale sugerează dificultăți în gestionarea sănătății pe termen lung.

„O persoană care nu se vede ca fiind «organizată» ar putea avea dificultăți în a-și respecta tratamentul medicamentos”, a spus el. „Cineva care nu se simte «activ» ar putea avea nevoie de mai mult sprijin pentru a se mișca.”