Sondaj: 56% dintre germani nu au încredere că Ursula von der Leyen poate conduce Comisia Europeană/ Cum se raportează publicul la problema refugiaților și la extrema dreaptă

Va deveni Ursula von der Leyen șefa Comisiei Europene? Întrebarea preocupă toată Europa. Mulți germani nu cred că ea va face o figură bună la Bruxelles. Aceasta este concluzia actualului sondaj ARD Deutschlandtrend, transmite postul de radio Deutsche Welle.

Șefii de stat și de guvern din UE au nominalizat-o surprinzător pe ministra Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, pentru a-l înlocui pe Jean-Claude Juncker la şefia CE. Decizia finală va reveni însă Parlamentului European. Ceea ce este corect, după cum consideră majoritatea germanilor. 71 la sută din cei intervievați cred că ultimul cuvânt trebuie să revină PE și nu șefilor de stat și de guvern ai UE.

În actualul barometru de opinie, ARD Deutschlandtrend, realizat lunar de institutul infratest dimap, germanii au fost întrebați dacă o consideră pe Ursula von der Leyen potrivită pentru a conduce destinele UE. 56 de procente dintre cei chestionaţi au răspuns negativ, în vreme ce doar 33 la sută au indicat că au încredere în abilitățile ei de a conduce Comisia Europeană.

Șefa ministerului federal al Apărării se confruntă la Berlin cu probleme, după ce au apărut informații referitoare la acordarea ilegală a unor contracte de milioane de euro unor firme de consultanță. O comisie de anchetă analizează aceste acuzații.

Doar simpatizanții liberalilor din FDP sunt majoritar convinși că von der Leyen va fi o bună președintă a Comisiei Europene. Electoratul conservator este scindat. Iar cei care susţin formaţiunile SPD, Stânga și AfD resping în marea lor majoritatea candidatura politicienei germane.

Extrem de sceptici sunt tinerii, cu vârste de până la 34 de ani. Dar şi în rândul germanilor mai în vârstă, majoritatea se îndoiesc de faptul că von der Leyen ar fi persoana potrivită la conducerea CE.

Controverse privind salvarea refugiaților pe mare

Arestarea temporară a căpitanului vasului Sea-Watch, Carola Rackete, a reaprins discuțiile despre politica europeană faţă de refugiaţi și atitudinea față de persoanele aflate la ananghie pe Marea Mediterană.

Căpitanul german a navigat la sfârșitul săptămânii trecute cu vasul, fără aprobare, în portul insulei Lampedusa, iar autoritățile locale au declanșat o anchetă acuzând-o de susţinerea imigrației ilegale.

Acțiunea este criticată de majoritatea germanilor, două treimi din cei chestionaţi fiind de părere că salvarea persoanelor aflate în pericol pe mare nu poate sub nicio formă să fie considerată faptă penală. 70 la sută din repondenți critică decizia Italiei de a refuza ancorarea în port a vaselor care au salvat refugiați din largul mării.

În schimb, inițiativele private de salvare a refugiaților din Marea Mediterană, se bucură de sprijinul a 72 la sută dintre cei intervievați. Aproape două treimi (64 %) din totalul persoanelor care au răspuns la întrebările sondajului consideră că decizia de a pune capăt misiunii marine „Sophia”, de salvare a naufragiaților din Marea Mediterană, a fost greșită.

Mai mult chiar, 88 la sută dintre repondenți se declară în favoarea modificării legislației privind dreptul la azil. Statele de la granițele UE ar trebui ajutate iar refugiații distribuiți în mod egal în toate statele comunitare.

O poziție diferită față de acest subiect o au simpatizanții AfD. Ei resping în proporție de 65 la sută inițiativele private de salvare a refugiaților din apele Mării Mediterane și 68 de procente dintre ei aprobă poziția Italiei.

Nemulțumiți de protecția mediului

Un alt subiect al sondajului este protecția mediului. În rândul populației persistă îndoielile referitoare la implicarea eficientă a factorilor de decizie în protecția mediului. Două treimi dintre germani consideră că eforturile populației, dar și ale Uniunii Europene, ale guvernului federal sau ale altor inițiative ca fiind insuficiente. Cele mai dure critici vizează comunitatea internațională.

Germanii sunt în proporție de 92 la sută în favoarea energiilor regenerabile, a introducerii impozitului pe kerosen (68 de procente) și a renunțării rapide și complete la exploatările minere (64 la sută). Introducerea unui impozit pe CO2 este susţinută însă de doar 39 la sută dintre repondenți.

Și mai evidente sunt rezervele germanilor față de o eventuală scumpire la achiziționarea și întreținerea autoturismelor cu motoare cu ardere internă: doar 24 la sută se declaraă în favoarea unei asemenea inițiative.

Ecologiștii se mențin în topul preferințelor

Dubiile cu privire la protecția mediului și a climei sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu studii superioare și a simpatizanților Stângii. Dar, dacă Stânga nu profită în mod direct, ecologiștii rămân în topul preferințelor. Întocmai ca și la ultimul sondaj de opinie, Verzii rămân cel mai puternic partid pentru electoratul german.

Doar trei din zece germani sunt mulțumiți de activitatea guvernului. Ceea ce însă nu afectează imaginea cancelarei Angela Merkel. În actualul sondaj, ea rămâne cea mai admirată politiciană, 54 la sută dintre repondenți fiind mulțumiți de activitatea ei.

Bine văzut este și șeful Verzilor, Robert Habeck, care este creditat cu 37 la sută dintre preferințele repondenților. Șefa conservatorilor, Annegret Kramp-Karrenbauer, continuă să piardă din capitalul de simpatie, fiind preferată de doar 22 la sută din cei intervievați.

Extrema dreaptă mai tolerată?

După uciderea șefului guvernului din Kassel, Walter Lübcke, se discută mai intens în Germania despre atitudinea față de extremismul de dreapta.

Două treimi din populație își manifestă îngrijorarea față de influența extremei drepte asupra statului și consideră că pozițiile de extrema dreaptă sunt mai tolerate în societatea germană, în ultima vreme.

Deși 66 la sută dintre cei chestionaţi în cadrul sondajului ARD Deutschlandtrend consideră că există deficite în combaterea extremismului de dreapta, procentul este mai scăzut față de anul 2011. Atunci, în contextul dezbaterilor pe marginea celulei teroriste NSU, 80 la sută dintre germani considerau că atitudinea față de extremismul de dreapta este mult prea indulgentă.

Evident că diferențele sunt mari între simpatizanții AfD și cei ai ecologiștilor. Dar există și un punct în care interesele lor coincid și anume în privința intervenției forțelor de ordine pentru supravegherea comunicării în internet și pe platformele sociale. Măsura este respinsă de majoritatea simpatizanților Stângii.

Ce tip de terorism este mai periculos?

Violențele motivate politic reprezintă pentru germani cel mai mare pericol izvorât din extrema dreaptă. 71 la sută sunt convinși de acest aspect, în timp ce 60 la sută dintre cei intervievați se tem de terorismul generat de islamism. Doar 41 la sută se tem de violențele motivate de extrema stângă.

Diferențe evidente există în rândurile AfD. În vreme ce simpatizanții celorlalte formațiuni politice se tem cel mai puternic de violențele extremei drepte, susținătorii AfD cred că mult mai iminent este riscul atacurilor motivate religios de islamiști.