Iranul susţine că a oprit îmbogăţirea uraniului, întrucât bombardamentele israeliene şi americane i-au avariat instalaţiile

Iranul a sistat îmbogăţirea uraniului la instalaţiile sale nucleare, ca urmare a pagubelor provocate acestora de bombardamentele israeliene şi americane din luna iunie, nu din cauza vreunei decizii interne, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, potrivit agenţiei de ştiri IRNA, citată de agențiile de știri AFP şi EFE, informație preluată de Agerpres.

„În prezent nu se efectuează nicio îmbogăţire de uraniu în Iran. Motivul este că instalaţiile noastre de îmbogăţire au fost atacate”, a spus ministrul iranian în faţa presei în marja unei conferinţei internaţionale la Teheran cu tema: „Dreptul internaţional sub agresiune: atac şi apărare”.

El a subliniat că suspendarea îmbogăţirii uraniului nu este nicidecum rezultatul unei d ecizii interne a Iranului, ci a fost determinată de impactul bombardamentelor asupra instalaţiilor sale de îmbogăţire. „Acest drept al Iranului (de a îmbogăţi uraniul n.red) este incontestabil şi nu vom renunţa niciodată la el”, a adăugat Abbas Araqchi.

Ministrul iranian a susţinut de asemenea că „nu există nicio instalaţie (de îmbogăţire a uraniului n.red) nedeclarată în Iran”, iar toate instalaţiile de acest fel sunt cunoscute de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

Cât despre o posibilă reluare a negocierilor cu SUA asupra dosarului nuclear iranian, acelaşi ministru a spus că Teheranul a prioritizat întotdeauna diplomaţia, dar respinge participarea la dialoguri impuse sau la care i se transmit „dictate”.

Or, a continuat el, Iranul nu vede în prezent o astfel de abordare constructivă din partea Washingtonului, iar în condiţiile cererilor excesive avansate de acesta din urmă „nu vedem nicio oportunitate de dialog”.

Autorităţile iraniene au respins „cererile excesive” ale Washingtonului privind reducerea la zero a îmbogăţirii uraniului, predarea stocului de uraniu îmbogăţit, limitarea razei de acţiune a rachet elor iraniene şi încetarea sprijinului Teheranului pentru grupuri precum Hamas şi Hezbollah.

La iniţiativa Franţei, Germaniei şi Regatului Unit, la sfârşitul lunii septembrie au fost reactivate sancţiunile internaţionale împotriva Iranului. Respectivele trei state europene consideră că Teheranul nu şi-a îndeplinit angajamentele de a-şi limita programul nuclear în baza acordului din 2015, care a restricţionat activităţile nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

Statele europene care sunt parte a acordului din 2015 au pus Iranului mai multe condiţii pentru amânarea activării mecanismului de sancţiuni, respectiv să reia cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cooperare suspendată de Teheran după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie şi după bombardamentele americane asupra principalelor sal e instalaţii nucleare, să reia negocierile cu Washingtonul şi să dezvăluie locul unde ar fi ascuns 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 60%. Instalaţiile iraniene de îmbogăţire a uraniului au fost avariate de acele bombardamente, dar nu este clar în ce măsură acestea au afectat şi stocul de uraniu îmbogăţit şi nici unde este acesta ascuns în prezent

De partea sa, Iranul acuză Statele Unite pentru retragerea din acordul nuclear în 2018 şi le reproşează de asemenea europenilor că nu şi-au îndeplinit partea din înţelegere. Preşedintele Iranului, Massoud Pezeshkian, a criticat cererile „nerezonabile” ale Washingtonului, care a cerut Teheranului să-i predea integral acel stoc de uraniu îmbogăţit la 60% – foarte aproape de nivelul de 90% necesar pentru uz militar – în schimbul unei amânări cu numai trei luni a restabilirii sancţiunilor internaţionale care au fost aplicate Teheranului înainte de acordul nuclear din 2015, acord din care Statele Unite s-au retras în primul mandat al preşedintelui Donald Trump.