Șefa interimară a DIICOT cere redeschiderea parțială a dosarului filajului la magistrați și jurnaliști

Șefa interimară a DIICOT, Oana Pâțu, cere redeschiderea parțială a dosarului filajului la magistrați și jurnaliști pentru completarea anchetei privind infracțiunile de hărțuire și violare a vieții private, potrivit ordonanței DIICOT comunicate părților din dosar.

Șefa DIICOT a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de caz Robert Fleckhammer în ce privește infracțiunile de hărțuire și violare a vieții private și solicită instanței confirmarea cererii de redeschidere a anchetei pentru aceste 2 infracțiuni.

În schimb, șefa DIICOT a confirmat soluția de clasare emisă de procurorul Fleckhammer în ce privește infracțiunile de acces ilegal la un sistem informatic și interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice.

Pe 21 februarie 2020, postul de televiziune România TV, controlat de fugarul Sebastian Ghiță, inculpat în mai multe dosare DNA, a difuzat imagini de la întânirea în oraș, la un restaurant, a doi magistrați și 2 jurnaliști. E vorba de procurorul Horațiu Radu, pe atunci adjunct interimar al procurorului general al României, judecătorul Răzvan Păștilă și jurnaliștii Alex Costache și Cosmin Savu.

Imaginile erau de la un eveniment privat dintr-un restaurant din Centrul Capitalei, din seara zilei de 20 februarie 2020. Cei 4 sărbătoreau ziua de naștere a procurorului Horațiu Radu.

Imaginile au fost preluate rapid de Gândul, o publicație controlată de familia Budeanu, iar EVZ a publicat un adevărat ”raport de filaj”, o succesiune a celor petrecute în restaurantul respectiv în acea seară. EVZ este deținut de Dan Andronic, condamnat definitv într-un dosar și trimis în judecată în altele.

Imaginile au fost prezentate drept ”dovada” unei pretinse conspirații împotriva noilor procurori șefi numiți la începutul anului trecut de președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care procurorul Horațiu Radu participase la cursa pentru șefia Parchetului general, dar pierduse în favoarea Gabrielei Scutea.

Magistrații și jurnaliștii au formulat plângere penală și, după un an, DIICOT a clasat dosarul. Ancheta a arătat însă că magistrații și jurnaliștii au fost filați de cel puțin 10 persoane care i-au urmărit pas cu pas și le-au înregistrat convorbirile.

În cadrul anchetei, persoanele care au executat filajul au susținut că sunt paparazzi la CanCan, tabloidul controlat de Radu Budeanu, și că au vrut să realizeze un material jurnalistic despte ziariștii Costache și Savu. Procurorul de caz Robert Fleckhammer a considerat că fileurii nu pot fi chestionați cu privire la cine i-a trimis acolo și de ce, atâta vreme cât sunt jurnaliști, iar protecția surselor jurnaliștilor este garantată de CEDO.

Cu toate acestea, la locul filajului a fost surprinsă și mașina unui fost ofițer SRI, Gabriel Ionuț Olaru, patron al unor firme de detectivi particulari. Acesta a susținut în fața procurorului că a împrumutat mașina unui ”jurnalist” și că nu a avut de-a face cu operațiunea de filaj.

De ce șefa DIICOT cerea redeschiderea anchetei. Procurorul de caz Robert Fleckhammer a conchis că nu se pune problema infracțiunii de violare a vieții private întrucât evenimentul filmat și înregistrat cu telefoanele mobile de către ”jurnaliștii” de la CanCan nu a avut loc într-un spațiu privat, ci într-un loc public, într-un restaurant.

Șefa DIICOT, Oana Pâțu, a arătat, în schimb, că infracțiune de violare a vieții private este și atunci când cineva înregistrează o convorbire privată într-un loc public.

În plus, șefa DIICOT a arătat că procurorul de caz nici măcar nu a analizat imaginile sau înregistrarile realizate de paparazii CanCan și difuzate de RTV pentru a stabili dacă era vorba de o convorbire privată.

Șefa DIICOT a infirmat și soluția de clasare cu privire la infracțiunea de hărțuire reclamată de procurorul Horațiu Radu, arătând că procurorul de caz nu a făcut nici măcar o anchetă minimală pentru a stabili dacă cele reclamate de magistrat sunt reale. Horațiu Radu a reclamat că ar fi fost filat, urmărit, în perioada decembrie 2019 – februarie 2020, adică în timpul procedurii de selecție a procurorului general la care se înscrisese.

Context. Teoria pretinsei conspirații împotriva numirilor noilor procurori șefi a fost lansată de ziarul Gândul încă din data de 12 februarie 2020 și a fost preluată de Antena 3, RTv și EVZ.

În esență, ziarele și televiziunile controlate de patru moguli cu probleme penale – Radu Budeanu (Gândul), Dan Andronic (EVZ), Sebastian Ghiță (RTV) și Dan Voiculescu (Antena 3) – acreditau ideea că cele câteva voci critice din presă și magistratură la adresa noilor procurori șefi s-ar explica printr-o pretinsă conspirație împotriva acestora coordonată de procurorul Horațiu Radu, care implica și G4Media.ro.

G4Media.ro a respins ferm aceste acuzații, toate semnele de întrebare în privința noilor numiri fiind ridicate pe bază de fapte, pe baza dezvăluirilor altor colegi din presă și urmărind exclusiv interesul public legitim ca în aceste funcții să ajungă procurori fără vulnerabilități.

Coincidență sau nu, ziarele și posturile celor patru clienți ai DNA au susținut puternic cele trei propuneri în funcțiile de procurori șefi: Gabriela Scutea la Parchetul General, Giorgiana Hosu la DIICOT și Crin Bologa la DNA și au trecut sub tăcere dezvăluirile privind marile vulnerabilități ale Giorgianei Hosu, care între timp a demisionat din fruntea DIICOT în urma dezvălurilor despre dosarul penal al soțului său, care a fost condamnat în primă instanță.

De notat că. la câteva luni de la executarea filajului de către angajații firmelor care dețin titlurile CanCan și Gândul, Radu Budeanu a încheiat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul Hidroelectrica.

Cine este procurorul care a dispus clasarea dosarului filajului. Procurorul Robert Fleckhammer este cel care, în 2017, a ridicat de acasă, cu mascații, o jurnalistă a postului public de radio sub acuzația de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. E vorba de Gabriela Scraba, redactorul-șef al redacției muzicale de la Radio România, o doamnă de peste 60 de ani.

Speriată, femeia a recunoscut că i-a trimis jurnalistului Cătălin Tolontan un document intern din Radio privind cheltuilelile cu avionul la clasa ”business” ale directorului PSD al Radioului public, Ovidiu Miculescu.

Având acasă în întreținere o fată cu handicap mental sever și temându-se pentru jobul ei, jurnalista a fost de acord să încheie un acord cu procurorul Fleckhammer și să accepte o pedeapsă de 1 an și 3 luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei.

Un an mai târziu, judecătoarea Lucreția Postelnicu de la Tribunalul București nu a validat acordul de recunoaștere a vinovăției, considerând că jurnalista a acționat ca un ”avertizor de integritate” și a restituit dosarul procurorului, care ulterior, l-a clasat.