Regimul islamic s-ar prăbuși dacă Khamenei ar fi rănit, avertizează președintele Iranului

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a avertizat că Iranul s-ar putea „întoarce împotriva sa” dacă s-ar întâmpla ceva cu liderul suprem Ali Khamenei, spunând parlamentarilor din Teheran că coeziunea națională depinde de siguranța liderului în timpul crizelor, scrie The Jerusalem Post.

Vorbind în cadrul unei revizuiri parlamentare a primului an al guvernului său în cadrul celui de-al șaptelea plan de dezvoltare, Pezeshkian a spus că liderul suprem este „stâlpul țării” și a avertizat că, în timpul războiului de 12 zile cu Israelul din iunie, cea mai mare îngrijorare a sa a fost posibilitatea unor ciocniri interne dacă Khamenei ar fi fost ținta unui atac.

„Nu ar fi fost nevoie ca Israelul să intervină”, a spus el, îndemnând facțiunile rivale să evite polarizarea și „să-l susțină cu fermitate”.

Președintele a afirmat că turbulențele din timpul luptelor din iunie nu i-au zdruncinat încrederea în apărarea Iranului, dar a reiterat că disciplina internă, dialogul și cooperarea sunt esențiale pentru a preveni luptele politice interne care ar putea depăși orice amenințare externă.

Pezeshkian a recunoscut frustrarea generalizată a populației cu privire la costul vieții și a spus că guvernul și parlamentul împărtășesc responsabilitatea pentru inflație, solicitând un buget fără deficit și un stat mai eficient. „Nu putem guverna în timp ce oamenii suferă de foame”, a spus el, îndemnând legislatorii să acorde prioritate mijloacelor de trai.

Iranul se confruntă cu turbulențe economice și pericolul secetei

Recent, Iranul s-a confruntat cu inflație și provocări valutare, inclusiv o măsură de reevaluare a rialului, precum și cu poziția publică a administrației de a căuta o dezescaladare a tensiunilor cu Occidentul, menținând în același timp pozițiile de bază în materie de securitate.

Iranul se confruntă, de asemenea, cu o situație de urgență la nivel național legată de seceta prelungită, de gestionarea defectuoasă a resurselor de-a lungul deceniilor, de supraexploatarea apelor subterane și de proiectele de baraje și de deviere a cursurilor de apă motivate de considerente politice.

Rapoarte recente avertizează că situația a atins un „punct de cotitură”, rezervoarele goale, recoltele slabe și întreruperile repetate ale alimentării cu energie electrică sporind riscul de tulburări.

În același timp, gestionarea defectuoasă și politicile dure au agravat factorii de stres climatic, subminând încrederea publicului și complicând orice strategie națională coerentă de conservare.