Propunerile a trei cercetători cu privire la conducerea Institutelor Naționale de Cercetare: Mandatele directorilor trecuți de vârsta de pensionare să înceteze și să se organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor

“Cele aproximativ 50 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (Institute, de aici încolo) ale României primesc anual peste 100 milioane de Euro de la bugetul central prin așa-numitul Program Nucleu. Încă cel puțin 100 milioane de Euro provin din alte surse, în principal tot bugetul de stat, fiind vorba de proiecte câștigate în competiții naționale, finanțate prin Programul Național de Cercetare (PNCDI 3)”, scriu cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu, pe blogul lor Doi Mici și un Anc.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

“Așadar, anual, 200 milioane de Euro ajung în pușculița acestor Institute, fonduri care sunt gestionate de un Director General (DG), numit prin Ordin de Ministru, cu ajutorul unui Consiliu de Administrație (CA)”, precizează cei trei cercetători.

Cei trei cercetători propun următoarele:

“Mandatele DGi trecuți de vârsta de pensionare încetează mâine, cu numirea unui interimar ales de Consiliul Științific al Institutului, fără ca acesta să fi depășit vârsta de pensionare (sau să o depășească în următoarele șase luni).
Se organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, cu publicitate în masă, nu doar în plan național, ci și pe site-uri internaționale de profil, precum Nature Jobs.
Numărul de mandate de DG se limitează la două, dar nu mai mult de opt ani. O persoana care devine pensionabilă pe durata mandatului nu poate aplica la concursul de DG.
Ca și propunere cu bătaie pe termen lung: postul de director general (DG) va fi ocupat de o somitate în domeniul de activitate, recrutat de boardul de conducere al viitoarei Fundații Naționale pentru Cercetare (echivalent NSF, SUA), acesta beneficiind de sprijinul unui director executiv, recrutat prin concurs public.”

Citește analiza integrală pe blogul Doi Mici și un Anc

3 comentarii

ana

22.1.2020 la ora 12:19 pm

Trebuie si analiza lunara a cheltuielilor.
Fiecare institut trebuie sa aiba un buget disponibil, iar cheltuielile trebuiesc plafonate si analizate lunar de catre un auditor independent.
Altfel, Directorii Generali vor fi „imparati la stat”, cu BMW, cu secretare, cu simpozioane la mare , munte si strainatate, cu telefoane mobile iphone XIpromax si televizoare cu diagonala 2 m, cu nepotzele angajate prin toate birourile, cu nepotzei cu firme care vor furniza frunze-verzi institutului, etc…
Miss Justice

22.1.2020 la ora 1:23 pm

Măsurile propuse mi se par de bun simt.
Ce nu mi se pare ok este ca au un buget anual constat de 200 de milioane de euro, si in toti anii ăștia nu am auzit de niciun rezultat remarcabil in cercetarea românească.
Pai asa mi-ar place si mie sa stau sa citesc toată ziua, sa ma educ pe banii unui institut si sa fiu plătită fără sa produc nimic, doar pentru ca exist si pentru ca am niște studii pe la Oxford, sau MIT, sau Harvard si mai scriu din cand in cand niște articole de specialitate.

Deja fac lucrurile astea, dar vezi, oamenii ca mine nu papa nici fonduri de la stat nici fonduri europene.
In lumea competitiva de afaceri te plătești singur pentru rezultate si după ce îți comercializezi produsele / invențiile, ideal la scara mondiala. Indicatorii ăștia de performanta trebuie implementati si in institutele din România. Altfel sunt bani aruncați pe apa sâmbetei.
Gore

22.1.2020 la ora 6:17 pm

Sa nu uitam ca sunt si institute care nu fac nimic bun, ci doar rau, care nu au nicio legatura ci stiinta, ci din contra. Precum Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului, are se ocupa cu studii false, si de unde cei care au coloana fug incotro vad cu ochii.