G4Media.ro

Procurorii, critici dure la adresa legii care îi scapă pe evazioniști de închisoare…

Procurorii, critici dure la adresa legii care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă plătesc prejudiciul: Reguli inspirate din sistemul cumpărării indulgențelor religioase / Încurajează săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală

Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) critică dur legea care îi scapă de închisoare pe evazioniști dacă achită prejudiciul, cu argumentul că România a introdus una dintre ”cele mai blânde regimuri de sancționare din Uniunea Europeană ”și încurajeazaă săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală. Noile reguli, care permit evazioniștilor să scape complet de pedeapsă indiferent de valoarea prejudiciului dacă plătesc 20% în plus la bugetul de stat, sunt probabil inspirate ”din sistemul cumpărării indulgențelor religioase”.

”Solicităm puterii legislative și puterii executive să reexamineze aceste modificări și să abroge dispozițiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată”, se arată în comunicatul AMASP.

Procurorii atrag atenția că în România există peste 1.200.000 de firme active și încă 200.000 cu activitate suspendată, însă doar 250 de procurori și 3000 de polițiști se ocupă la nivelul întregii țări de cazurile de evaziune fiscală.

În anul 2020 deficitul de încasare a TVA a fost cel mai mare din Uniunea Europeană (circa 34%), media europeană fiind de 9.2%, mai arată procurorii, care sustin că noile reglementări vor încuraja firmele să își asume riscul de a fi obligate peste 7 ani de la comiterea faptei să plătească taxele și impozitele sustrase, în cazul în care sunt prinse prins de autorități, cu o dobândă globală de 20% și fără a risca să i se aplice o pedeapsă.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 31 martie  legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul.

Actul normativ prevede că cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, infracțiune care în prezent se pedepsește cu închisoarea, scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul, iar dacă dau și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

Legea, inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit ”Mitralieră”, a primit votul final din partea Camerei Deputaților pe 15 decembrie 2020, în ultima zi a legislaturii trecute. Deputații PNL și USR au votat împotriva inițiativei.

Redăm mai jos integral comunicatul AMASP:

”La data de 01.04.2021 a fost publicată legea nr. 55/2021 de modificare a dispozițiilor legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în cuprinsul actului normativ modificator fiind incluse 2 dispoziții de atenuare sau eliminare a sancționării persoanelor care au săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 8 și 9 din legea nr. 241/2005 (rambursări ilegale de TVA și evaziune fiscală), efectul cumulat al acestor dispoziții fiind de stabilire a unuia dintre cele mai blânde regimuri de sancționare din Uniunea Europeană și de încurajare a săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală.

Având în vedere că organismele internaționale califică evaziunea fiscală ca infracțiune gravă iar în acest moment, prin operaționalizarea EPPO, o parte din competența de investigare a acestor infracțiuni va fi transferată către această instituție, fiind considerate infracțiuni care aduc atingere intereselor Uniunii Europene, solicităm puterii legislative și puterii executive să reexamineze aceste modificări și să abroge dispozițiile care în realitate sunt o formă de dezincriminare mascată.

În acest sens subliniem că prin legea nr. 55/2021, într-o primă etapă, legiuitorul a statuat posibilitatea aplicării pedepsei amenzii în cazul în care prejudiciul care nu depășește suma de 100.000 de euro este achitat de suspect/inculpat și obligativitatea aplicării pedepsei amenzii atunci când prejudiciul achitat nu depășește 50.000 euro.

Cu surprindere observăm că, dincolo de această atenuare a sancțiunii în cazul faptelor pe care legiuitorul le consideră de o gravitate redusă, prin art. 10 alin. 11 și 12 din aceeași lege se creează o impunitate absolută, indiferent de valoarea prejudiciului, atât timp cât cel puțin unul dintre participanții la comiterea faptei este dispus să plătească prejudiciul și un procent adițional de 20%.

Se ajunge astfel ca gravitatea faptei și consecințele comiterii infracțiunii să fie evaluate, contrar criteriilor din dreptul procesual penal, doar prin raportare la capacitatea și voința făptuitorului de a plăti o sumă în plus, probabil inspirat din sistemul cumpărării indulgențelor religioase.

În mod absurd, în această construcție legislativă, unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 90.000 de euro i se va aplica totuși pedeapsa amenzii, chiar dacă achită prejudiciul însă nu mai poate achita un procent adițional de 20% în timp ce unei persoane care a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 1 milion de euro nu i se va aplica nicio pedeapsă dacă este dispusă să achite în plus ”comisionul” de 20% pentru bugetul statului.

În cazul în care legiuitorul nu a evaluat toate elementele necesare pentru a fundamenta o astfel de politică penală, AMASP dorește să aducă la cunoștința factorilor decidenți următoarele aspecte statistice ce ar fi trebuit luate în calcul:

1. În România funcționează un număr de circa 1,2 milioane de societăți comerciale active și încă 200.000 suspendate.
2. În anul 2020 deficitul de încasare a TVA a fost cel mai mare din Uniunea Europeană (circa 34%), media europeană fiind de 9.2%.
3. În România activitatea de urmărire penală a infracțiunilor economico-financiare (deci nu doar evaziune fiscală) este exercitată de un număr de maximum 250 de procurori și 3000 de polițiști. În acest moment nu există o analiză a numărului de dosare penale care să aibă ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală în toate formele sale prevăzute de Legea 241/2005. Aparent, doar în municipiul București există înregistrate peste 5.000 de dosare penale la un număr de circa 25 de procurori desemnați să efectueze astfel de anchete. Din totalul numărului de astfel de dosare, rechizitorii sunt efectuate cam in 7-8 % dintre cauze.
4. Un contribuabil face, în general, obiectul unui control fiscal cam după 3-4 ani, uneori mai mult. În alte state europene, spre deosebire de România, există de mai multi ani sisteme informatice fiscale bine puse la punct, baze de date care generează cu ușurință analize de risc, facilitând identificarea zonelor cu grad ridicat de risc și, în consecință, controale și măsuri în zonele respective

5. După această perioadă de timp în care contribuabilul a putut sustrage sumele datorate bugetului de stat, în cazul în care există o sesizare a autorităților judiciare, instrumentarea unui dosar penal (poliție și parchet) durează între 1 și 3 ani, în funcție de dificultate, de probatoriu, de valoarea produsului infracțional. Aceeași durată există și la instanța de fond, apoi o altă perioadă în apel.
6. Printr-un simplu calcul matematic, având în vedere că dobânda medie pentru credite acordate persoanelor juridice este de 10% anual, este evident că persoana care este dispusă să încalce normele de drept penal material, va fi mai degrabă tentată să își asume riscul de a fi obligat peste 7 ani de la comiterea faptei să plătească taxele și impozitele sustrase, în cazul în care este prins de autorități, cu o dobândă globală de 20% și fără a risca să i se aplice o pedeapsă.”

Context

Legea a fost sesizată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului. Curtea a decis că legea este constituţională.

Potrivit actului normativ, care modifică legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale:

  • La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
    • (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.
    • După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 ) – (13 ), cu următorul cuprins:
      • „(1 prim ) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
    • Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).

Inițiativa, semnată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Evident ca incurajeaza evaziunea. Dar asta s-a stiut inca de cind a fost initiata de Mitraliera.
    Din pacate cronologia evenimentelor fu dezavantajoasa si partidul infractorilor, psd, a avut cistig de cauza.
    Ramine ca astia de acum sa abroge sau sa modifice legea.

    • Usor cu acuzele la adresa psdistilor ca apare eugen, gardianul lor de serviciu, care ori te face prost ori postac platit.
      Pe de alta parte, astfel de legi nu vor avea moarte niciodata intr-o lume a politicii dominata de uslistii impartiti in cele doua gasti, rosie si galbena, o anulare rapida a ei nu intra in discutie.

    • KWI putea sa returneze legea înapoi spre reexaminare, ce a făcut…. A promulgat-o

  2. procurorii si judecatorii NU AU DREPTUL sa comentez legile, ci doar au obligatia sa le aplice.

  3. Unde dai si unde crapa sau cum indulgentele au devenit si ele motivatie juridica chiar daca textul contine un cuvint ce arunca totul in relativitate – probabil -.Momentul in care textul ajunge in a contine probabilitati iese din sfera juridica a intelegerii si se transforma intr-un eseu .In multe cazuri ce contin un caracter minor al faptei numite evaziune , comerciantul nu are alte solutii .Sistemul romanesc de taxare este foarte punitiv , el obliga comerciantul a plati sume uriase de bani ca parte a taxelor ce cuprind angajatul si a altor taxe specifice .Astfel, pentru faptele minore ce au in compozitia lor sume mici de bani legea este valabila . Instantele nu mai trebuie sa se ocupe de tot felul de cacatisuri si nici cei indrituiti a le constata nu mai au nevoie sa cumuleze o munca inutila , dupa momentul constatarii faptei .Avocatii sunt si ei scosi din acest joc .Totul se reduce la o negociere intre constatatator si faptuitor .Marile fapte de evaziune ar trebui supuse altui regulament .

  4. Legea ar trebui sa se numească „Hoțul neprins e negustor cinstit”!
    Alta lege facuta cu gandul la răufăcător nu la omul cinstit si corect…

  5. Atentie acest zeu la care se inchina unii asa zisul „stat de dreapt” poate sa ajuga un rai al derbedeilor cand legile sunt date special pentru ei si fenomenul nu e numai la noi dar si prin _Ue si State si nu de ieri de azi.

  6. România e raiul infractorilor, de când nu v-a dus capul să votaţi în 2016, naţie de inteligenţi ce sunteţi.

  7. Cati au fost prinsi si cat au recuperat?
    Romania e tara evaziunii fiscale.
    Circula in mintea mea povestile alea cu ANAfu de 10 ori la unu cu mutra naspa si 0 vizite la pretenu sefului.
    El Dorado turcilor si arabilor Romania parca si nu au gasit nici o strategie de combatere a lor.

  8. Nu stiu, un prag de 10000-20000 ar fi fost mai acceptabil. Ideea era sa limiteze abuzurile ANAF si ale concurentei. Si nu anjunge numa sa returneze. Dublu sau triplu sau confiscarea averii.
    V-am si luat peste picior atuncea cu ursii dansatori pe muzica disco.
    Pe de alta parte mulgerea firmelor de catre partide si mafia locala, in schimbul protectiei nu cred ca va disparea niciodata. Nu era momentul acum, nu cand ai un deficit bugetar real imens. Tot pe noi o sa ne taxeze cand trebuie platite dobanzile si datoriile. Si cei mai bogati si intangibili ai romaniei sunt obligati sa dea la buget mai mult ca strainii. Si asta a contribuit la falimentarea fostelor fabrici ceausiste impreuna cu vanzarea cotei de piata de catre stat, si interesele imobiliare. Da, mai este si CEC-ul, dar pierzi timp, contacte, proiecte, nervi etc.

    Pe de alta parte ANAF nu are un corp de control capabil sa faca față experților din multinationale, care per ansambu platesc jumatate din taxele unei firme cu capital românesc din acelasi domeniu. Sunt și exceptii pozitive si negative de ambele parti.

    Acuma io zic totusi sa o lasam asa un an, sa vedem ce iese. Dupa care ajustati legea la realiatea din teren.

  9. Și doar 800 de inspectori fiscali care sa sesizeze parchetul. Plus că mai nou nu se mai dorește să fie sesizat parchetul.

  10. Bei procurorilor, dacă Președintele Statului a semnat decretul de promulgare a acestei legi, înseamnă că e bună, ce nu înțelegeți?!
    Sau puneți la îndoială statul de drept, sau Statul, sau chiar pe Președinte?! Doamne ferește și cu voi…

  11. Nu-nțeleg ce îi aia grija pe procurorii națiunii de TVA-ul lui Cîțu!!!! Ăștia-s nebuni! Păi, mai procurorilor, dacă ANAF ar incasa încă 1/4 TVA, n-ar mai avea Cîțu de ce să se împrumute!

  12. Cine este prins intoarce banii, cine nu, ramane cu ei. Multumim pentru aceasta oportunitate.

  13. Procurorilor li se cam închide robinetul de ciubucuri. Asta îi freacă pe ei, nu dreptatea.

  14. cred ca iohanis nici nu stie ce a promulgat

  15. evaziunea fiscala din romania este la cele mai inalte cote din Europa dinainte de aparitia acestei legi, poftim bai procurori?