Noua miză a miliardarului Jeff Bezos: un start-up de 3 miliarde de dolari care vrea să învingă bătrânețea. Primele cercetări vizează reprogramarea celulelor și utilizarea inteligenței artificiale pentru prelungirea vieții

De trei ani, un proiect ambițios finanțat cu 3 miliarde de dolari promite să schimbe pentru totdeauna modul în care privim bătrânețea. Altos Labs, compania de biotehnologie susținută de Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a atras unii dintre cei mai mari oameni de știință ai lumii, cu obiectivul de a întineri ființa umană, arată o analiză The Times.

Ideea nu este doar de a prelungi viața, ci de a reda corpului rezistența și capacitatea de vindecare pe care tinerii le au în mod natural.

Primele rezultate încep să apară nu prin campanii de marketing spectaculoase, ci în publicații științifice și articole preliminare. Cercetările indică o posibilă nouă eră în medicină, în care celulele sunt „reprogramate” pentru a deveni din nou tinere, ADN-ul este menținut într-o stare optimă, iar inteligența artificială ar putea, în teorie, să ne ajute să „evadăm din bătrânețe”.

Unul dintre pilonii științifici ai Altos este laureatul Nobel Shinya Yamanaka, care a descoperit acum două decenii că celulele mature ale pielii pot fi capabile să se transforme în diverse tipuri de țesut. Aceste proteine, cunoscute acum ca „factorii Yamanaka”, au arătat că celulele pot fi, practic, întinerite. Ulterior, cercetătorul Juan Carlos Izpisúa Belmonte a demonstrat că acest proces poate funcționa și pe animale vii, deschizând discuția despre o posibilă „elixir al tinereții”.

Totuși, tehnologia are și riscuri, arată The Times. Dacă celulele sunt „date înapoi în timp” prea mult, există pericolul formării de tumori. De aceea, cercetătorii de la Altos lucrează la modalități de control mai fin asupra procesului de reprogramare celulară.

Profesorul Wolf Reik, coordonatorul centrului de cercetare din Marea Britanie, a publicat recent un studiu despre „ceasurile transcripționale” care reglează transformarea celulelor în timpul dezvoltării embrionare. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea permite întinerirea celulelor fără a le șterge identitatea funcțională.

O altă provocare majoră este fenomenul numit „derivă mezenchimală”, prin care celulele își pierd treptat funcțiile specializate odată cu îmbătrânirea și încep să acționeze ca niște celule de reparație generaliste. Acest proces este legat de inflamație, fibroză și de un declin general al sănătății. Cercetările lui Belmonte au arătat că prin oprirea anumitor gene, celulele pot fi readuse la starea lor disciplinată, tinerească.

Conceptul de bază al Altos este că medicina viitorului nu ar trebui să vâneze o boală anume, ci să redea corpului „reziliența” pierdută. Când suntem tineri, vindecarea e rapidă; la bătrânețe, același proces se prelungește, nu din cauza severității rănii, ci pentru că organismul și-a pierdut capacitatea de regenerare. Reik susține că dacă putem controla deriva mezenchimală, putem aborda simultan mai multe boli, într-un mod „agnostic față de diagnostic”.

Pe lângă biologie, Altos folosește și puterea inteligenței artificiale. Dr. Thore Graepel, co-inventatorul AlphaGo, dezvoltă modele computerizate care cartografiază „peisajul” stărilor celulare. În această viziune, celulele tinere sunt ca niște mingi aflate pe vârful unui deal, cu multe direcții posibile, în timp ce celulele bătrâne „cad” în văi, devenind stabile, dar rigide. Scopul este de a găsi modalități de a le „ridica” din nou către stări mai sănătoase, fără a le pierde specializarea.

Această strategie încearcă să redea celulelor flexibilitatea pierdută. Pentru aceasta, este nevoie de un mod precis de a măsura „potența” fiecărei celule – adică cât de mult mai poate fi ea schimbată.

Dacă aceste eforturi reușesc, medicina ar putea trece de la tratarea bolilor la resetarea întregului sistem biologic. Oamenii ar putea trăi nu doar mai mult, ci și mai bine, cu un corp care rămâne tânăr și capabil să se repare singur. Belmonte a prezis chiar că speranța de viață ar putea crește cu 50 de ani.