Vicepreşedintele CSM, procurorul Claudiu Sandu, a atras atenţia într-un interviu la TVR Info că, în timp ce toată lumea vorbeşte numai de pensiile şi salariile magistraţilor, România are probleme mari cu legislaţia penală care a fost relaxată foarte mult din 2017. Procurorul a vorbit despre urgenţa de a modifica legislaţia pentru a permite organelor de urmărire penală “să tragă la răspundere penală hoții”.

“Justiţia penală este cea mai vizibilă pentru că are de-a face cu personalități publice care în ultimul timp, fie grație prescripției, fie altor cauze, toată lumea a observat că scapă controlului justiției penale și pedepsei. Este o chestiune care poate ridica semne de întrebare și exact în zona asta așteptam să existe niște modificări legislative făcute de legiuitor.

Adică gândiți-vă că legea evaziunii fiscale, spre exemplu, este acum o invitație la furt.

Codul de Procedură Penală – care a fost gândit într-un mod la momentul adoptării lui, care este acum câțiva ani, nu sunt foarte mulți ani de atunci – a fost modificat succesiv astfel încât, spre exemplu, acum camera preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, durează patru-cinci ani în anumite cazuri, ceea ce este absolut anormal.

Există o urgență de modificare a unor legi, urgență pe care noi o vedem, o strigăm public, dar care nu interesează pe nimeni.

Și la acest moment nimeni nu pare a fi interesat de a readuce legislația la un nivel care să redea procurorului și organului de urmărire penală, polițistului din stradă, să îi redea capacitatea de a implementa şi de a impune legea. Oamenii vorbesc acum doar de pensii şi salarii”, a declarat vicepreşedintele CSM Claudiu Sandu la TVR Info.

“Eu spun că după anul 2018, corupția a dispărut ca prioritate națională și nu cred că există cineva care chiar să creadă că s-a redus corupția în România.

Eu spun că evaziunea fiscală nu mai este considerată infracțiune după ultima modificare a legii, ci este considerată…nu știu, nu știu ce mai e considerată, pentru că toate pârghiile sunt în mâna ANAF-ului. Procurorii nu prea mai au pârghii de a acționa împotriva evazionistului fiscal.

Eu spun că procedura penală a devenit un calvar pentru orice magistrat, pentru că este extrem de complicată, de alambicată. Probabil suntem singurul stat din lume, din lumea civilizată,  democratică, care anulează pe bandă rulantă probe și declară nevinovați infractori care, de altfel sunt probați până la un anumit punct.

Şi eu zic că avem probleme foarte mari în zona de calitate a legii, în zona de a adopta legi care să permită organelor de urmărire penală să tragă la răspundere penală hoții. Noi nu mai avem această capacitate, pe care până prin 2017, o aveam. Nici atunci nu era perfectă, dar era perfectibilă. Ulterior, trendul a fost inversat şi la acest moment, din punctul meu de vedere ca procuror, şi am mai spus asta, satisfacţia unui procuror care intră în profesie este extrem de mică pentru că procedurile de realizat sunt extrem de complicate, extrem de complexe şi oricând rişti ca la cea mai mică eroare pe care ai făcut-o într-un act, să ţi se întoarcă tot dosarul, să fie anulat tot dosarul, ceea ce este o ciudăţenie specifică României”, a declarat prcurorul Sandu.

Context. Pe 10 martie 2024, preşedintele Klaus Iohannis a  promulgat legea care a dezincriminat evaziunea fiscală sub un milion de euro şi a redus pedepsele, dacă prejudiciul este achitat în anumite momente ale procesului penal.

Potrivit legii iniţiate de liderii de atunci ai PNL-PSD, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, evaziunea fiscală sub un milion de euro este dezincriminată dacă prejudiciul e achitat în 30 de zile de la finalizarea controlului ANAF. Dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea lui, limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate.

Preşedintele Klaus Iohannis avea posibilitatea să retrimită la Parlament legea inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

G4Media.ro a arătat aici că numărul infracțiunilor de evaziune fiscală a explodat cu 64% după intrarea în vigoare a legii Ciucă – Ciolacu.

În ce priveşte camera preliminară (etapa procesului penal în care instanţa analizează chestiunile de procedură), potrivit articolului 343 din Codul de procedură penală, ”durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”.

În realitate însă, procesele stau cu anii în această fază, iar codul nu prevede sancțiuni pentru magistrații care încalcă prevederile legii.