Premierul Florin Cîțu: Din banii la care România va avea acces prin Mecanismul financiar european, vom finanța construcția de noi spitale și modernizarea celor existente. Vrem să finalizăm PNRR cât mai curând / Ludovic Orban: Am satisfacția datoriei împlinite

Premierul Florin Cîțu a salutat miercuri votul din Parlamentul European privind Mecanismul de Redresare și reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro și din care România poate atrage peste 30 de miliarde de euro, afirmând că din acești bani vor fi construite spitale noi și vor fi modernizate cele existente.

Premierul a spus că dorește ca Guvernul să finalizeze „cât mai curând” Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât România să aibă acces la finanțarea europeană.

„Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenție pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde și reforme structurale”, a declarat Cîțu, potrivit unei postări a Guvernului pe Facebook.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Publicăm integral postarea Guvernului

„Premierul Florin Cîţu: Salut votul din Parlamentul European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin care România va putea atrage peste 30 de miliarde de euro. Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenție pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde și reforme structurale.

Din banii la care România va avea acces prin acest mecanism financiar european, vom finanța și construcția de noi spitale, precum și modernizarea și extinderea celor existente.

Vrem să finalizăm în Guvern cât mai curând Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât România să aibă acces într-un termen cât mai scurt la această finanțare europeană”.

Fostul premier Ludovic Orban a declarat că adoptarea Mecanismului de redresare și reziliență este „un succes important” pentru România şi pentru Uniunea Europeană, susținînd că are „satisfacţia datoriei ȋmplinite”.

„Președintele Klaus Iohannis, împreună cu guvernul pe care l-am condus, a reușit să obțină fondurile europene necesare pentru România, pentru a trece de această perioadă de criză economică determinată de pandemie și pentru implementarea planului nostru de reformă și investiții.

Este un succes pentru România și mai ales pentru cetățenii acestei țări, pentru că toți acești bani europeni reprezintă o şansă la la dezvoltare, la o viaţă mai bună, pentru fiecare dintre cei care vor beneficia de investițiile care se vor derula din acest mecanism.

Cei 30,5 miliarde euro care vor veni în România vor fi utilizați pentru redresare economică, pentru infrastructură, școli, spitale, digitalizarea și combaterea schimbărilor climatice”, a scris președintele PNL pe Facebook.

Parlamentul European a aprobat Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Pentru a putea să beneficieze de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială. Sunt eligibile pentru finanțare și planurile care ajută instituțiile să se pregătească pentru crize și să reacționeze la ele. Mai pot fi finanțate politicile pentru copii și tineret, inclusiv pentru învățământ și formarea de competențe, precizează un comunicat de presă al Parlamentului European.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social și economic de durată și să includă reforme cuprinzătoare și un pachet robust de investiții. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu.

Sursa foto: Florin Cîțu / Facebook