Polonia cumpără mai mult aur decât China

Într-o lume în care ordinea financiară globală dă semne de transformare, Polonia a decis să parieze puternic pe metalul prețios, scrie cotidianul La Razon, citat de Rador Radio România.

Băncile centrale continuă să investească masiv în aur, și încă o dată cifrele sunt surprinzătoare. În al treilea trimestru al anului, autoritățile monetare din întreaga lume și-au majorat rezervele cu aproape 220 de tone, o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 28% mai mult decât în ​​trimestrul precedent. În total, conform datelor de la Consiliul Mondial al Aurului, achizițiile de la începutul anului sunt în jur de 630 de tone. Deși acest volum este puțin mai mic decât în ​​ultimii ani, rămâne semnificativ mai mare decât media de dinainte de 2022, cuprinsă între 400 și 500 de tone.

În acest context, se conturează o tendință izbitoare: cercul țărilor care cumpără rezerve se extinde. După ani în care economiile emergente au condus acumularea – cu Rusia, China și India de obicei în frunte, și cu adăugări frecvente precum Turcia, Kazahstanul și Uzbekistanul – mai multe state membre ale Uniunii Europene își măresc acum rezervele. Motivația rămâne aceeași: stabilizarea monedelor lor, diversificarea rezervelor valutare și reducerea dependenței de dolar, un fenomen cunoscut sub numele de „dedolarizare”. Această mișcare a căpătat un avânt deosebit după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, când puterile occidentale au înghețat rezervele internaționale ale Rusiei.

Republica Cehă s-a remarcat recent, clasându-se printre primii cinci cumpărători de aur în 2023 și 2024. Anul acesta ocupă locul șase, achiziționând aproape 16 tone. Cu toate acestea, lumina reflectoarelor este pusă pe Polonia. Țara europeană a cumpărat aproape 67 de tone până în prezent în acest an, mai mult decât orice altă țară din lume. În 2024, achizițiile sale au ajuns la aproape 90 de tone, aproape dublu față de China, ceea ce i-a adus primul loc la nivel global. În 2023, își asigurase deja locul al doilea, cu 130 de tone.

Ritmul achizițiilor a catapultat rezervele poloneze: din 2023, acestea aproape că s-au triplat și se ridică acum la aproximativ 515 tone. Acest lucru plasează Polonia pe locul zece în lume, după Olanda, dar înaintea unor economii precum Marea Britanie și Spania.

În ciuda creșterii accentuate, autoritățile poloneze susțin că mai este mult de parcurs. La începutul lunii septembrie, banca centrală și-a anunțat obiectivul pe termen lung de a deține aproximativ 30% din rezervele sale valutare în aur. În prezent, proporția este de aproximativ 24%, ceea ce ar necesita achiziționarea a aproximativ 150 de tone suplimentare la prețul actual .

„Aurul este singurul activ sigur pentru rezervele de stat”, a declarat președintele băncii centrale, Adam Glapiński , într-un comunicat oficial, justificând strategia de cumpărare într-un scenariu global instabil.

Glapiński a elaborat această strategie într-un articol din 2024, în care a subliniat relevanța geopolitică a aurului. El a explicat că situația internațională și potențialele amenințări viitoare la adresa securității economice și militare a țării, împreună cu propria istorie a Poloniei, necesită pregătire pentru orice scenariu.

Bancherul central a subliniat că, spre deosebire de monedele tradiționale, aurul nu este supus deciziilor de politică monetară ale altor bănci centrale și nici unei expansiuni nelimitate a ofertei sale. În plus, a subliniat că rezervele semnificative de aur consolidează încrederea în moneda națională și în autoritatea monetară.

Deși guvernatorul băncii centrale a Poloniei nu a menționat în mod explicit Rusia sau nivelul ridicat al datoriei SUA, declarațiile sale sugerează un context geopolitic în schimbare și o căutare activă de protecție împotriva riscurilor sistemice. Într-o lume în care ordinea financiară globală dă semne de transformare, Polonia a decis să facă o investiție semnificativă în metalul prețios.