Cine e Zohran Mamdani, socialistul de 34 de ani, primul primar musulman al New York-ului: Măsuri anti-capitaliste, considerat antisemit de o parte din republicani și unele comunități evreiești, promite ”o nouă eră”

Zohran Mamdani (34 de ani) a fost ales marți primul primar musulman al New York-ului, învingându-l astfel pe fostul guvernator Andrew Cuomo. 

Rezultatul-surpriză a entuziasmat atât activiștii progresiști, dar și o parte din republicani, notează Reuters. 

La scurt timp după ce a devenit clar că Mamdani va fi viitorul primar, vicepreședintele republican J.D. Vance i-a transmis felicitări pe rețelele sociale „noului lider al Partidului Democrat”. 

Republicanii din Congres, însă, l-au numit un „radical socialist antisemit” și au promis că îl vor asocia cu fiecare ”democrat vulnerabil la alegerile intermediare de anul viitor”.

În același timp, Donald Trump – originar din New York – l-a numit pe social media ”un nebun comunist 100%”.

Primarul socialist în inima capitalismului

Zohran Mamdani s-a declarat în nenumărate rânduri ca fiind socialist și a transmis că va implementa o serie de măsuri menite să ”scadă costurile ridicate ale vieții pentru newyorkezi”.

Mamdani a propus în campania electorală ca, în inima capitalismului, să crească impozitul pe profit al companiilor, să înghețe chiriile pentru locuințe, transport public gratuit, să înființeze magazine alimentare de stat, dar și o taxă de 2% pentru newyorkezii care câștigă peste 1 milion de dolari pe an. La astea se adaugă crearea unui sistem public de îngrijire a copiilor și creșterea salariului minim la 30 de dolari/oră până în 2030.

Declarațiile controversate despre Israel

Una dintre situațiile controversate din jurul lui Mamdani este relația acestuia cu comunitățile evreiești. Criticat pentru pozițiile sale considerate antisemite, Mamdani s-a apărat spunând că ”a condamnat Holocaustul în fiecare an”.

Cu toate acestea, Politico.com a relatat în mai 2015 cum Mamdani nu a semnat o rezoluție de comemorare a Holocaustului și de onorare a Israelului.

Organizația Jews for Racial and Economic Justice (JFREJ), o grupare progresistă care l-a susținut pe Mamdani, i-a luat apărarea în campanie spunând că ”oricine încearcă să deformeze activitatea lui se folosește în mod cinic de ororile Holocaustului ca armă politică”.

Mamdani, care se asociază constant și deschis cu mișcarea pro-palestiniană, a ajuns primar în orașul cu cea mai mare populație evreiască din SUA și este considerat antisemit atât de o parte a republicanilor, cât și de o parte a comunităților evreiești din SUA.

La una dintre întâlnirile UJA-Federation of New York, Mamdani a spus că „nu mă simt confortabil să sprijin un stat (Israel, n.red.) care creează o ierarhie a cetățeniei pe baza religiei sau a oricărui alt criteriu” și în aceeași întâlnire a declarat că susține mișcarea BDS, care promovează boicotul economic și cultural al Israelului. Grupările pro-Israel consideră că BDS urmărește, în realitate, desființarea Israelului ca stat evreiesc.

Times of Israel notează că în timpul studiilor la Bowdoin College, unde a cofondat filiala Students for Justice in Palestine, Mamdani a sprijinit boicotarea universităților israeliene promovat de American Studies Association în 2014.

Într-un editorial publicat în ziarul studențesc, el scria: „Universitățile israeliene sunt, activ și pasiv, complice la crimele armatei și guvernului israelian, în toate formele sale coloniale”.

După atacurile din 7 octombrie, în care teroriștii Hamas au masacrat peste 1200 de israelieni și au luat sute de ostatici, Mamdani a deplâns „sutele de oameni uciși în Israel și Palestina în ultimele 36 de ore”, referindu-se la riposta israeliană în teritoriile controlate de Hamas.

Pe de altă parte, Mamdani a condamnat atacul armat de lângă Capital Jewish Museum din Washington, D.C., unde au fost uciși doi angajați ai ambasadei Israelului: „Gândurile mele sunt alături de victime și de familiile lor — precum și de toți cei care se confruntă cu creșterea îngrozitoare a violenței antisemite”, spunea el.

Invers, Mamdani, care se proclamă un promotor al discursului anti-ură, a refuzat, în mai multe rânduri, să condamne expresia „globalize the intifada”, folosită de activiști pro-palestinieni: „Rolul primarului nu este să controleze limbajul”, mai spunea el.

• Notă: Expresia ”globalize the intifada” este folosită de activiștii pro-palestinieni care cer sprijinul comunității internaționale în fața Israelului. Intifadele au reprezentat revoltele palestinienilor împotriva israelienilor, prima fiind în 1987.

Forward, publicație importantă a comunității evreiești din SUA, amintește de dezbaterea democrată din iunie, atunci când Mamdani a fost presat să răspundă dacă recunoaște statul Israel și consideră că acesta ar trebui să existe:

-”Cred că Israelul are dreptul de a exista”.

-„Ca stat evreiesc?” a întrebat moderatorul.

-„Ca stat cu drepturi egale,” a răspuns el.

Cine este și de unde vine Zohran Mamdani?

Associated Press notează că Mamdani s-a născut la Kampala, Uganda, din părinți indieni, și a devenit cetățean american în 2018, la scurt timp după ce a absolvit facultatea.

Mama sa este Mira Nair, regizoare premiată, cunoscută pentru filmele “Monsoon Wedding”, “The Namesake” și “Mississippi Masala”. Tatăl său, Mahmood Mamdani, este profesor de antropologie la Universitatea Columbia.

La începutul anului, Zohran Mamdani s-a căsătorit cu Rama Duwaji, o artistă americano-siriană. Cei doi s-au cunoscut pe aplicația de dating Hinge și locuiesc în cartierul Astoria, Queens.

A urmat liceul Bronx High School of Science, unde a cofondat prima echipă de cricket a școlii, mai notează AP.

A absolvit în 2014 Bowdoin College (Maine), cu o diplomă în studii africane (Africana Studies), unde a cofondat filiala universitară a organizației Students for Justice in Palestine.

După facultate, scrie AP în profilul dedicat lui Mamdani, a lucrat ca consilier pentru prevenirea executărilor silite în Queens, ajutând locuitorii să evite evacuările — o experiență despre care spune că l-a inspirat să intre în politică.

Pe lângă asta, s-a implicat și în scena hip-hop locală, cântând sub numele Young Cardamom, apoi Mr. Cardamom. În prima sa campanie pentru Adunarea statului, s-a autodescris autoironic drept un „rapper de categoria B”.

Piesa „Nani”, lansată în 2019 în memoria bunicii sale, a fost redescoperită și a devenit virală pe fondul ascensiunii sale politice.
Criticii săi, însă, au scos în evidență versuri din melodia „Salaam” (2017), o odă dedicată identității sale musulmane în New York, considerându-le prea radicale pentru electoratul larg, mai notează AP.

Cariera politică

Mamdani a avut trei mandate de reprezentare a Districtului 36 din Adunarea statului New York, care include cartierele new-yorkeze Astoria, Ditmars-Steinway (cu populație numeroasă musulmană) și Astoria Heights, notează revista Time.

În Adunare, Mamdani s-a concentrat în special pe locuințe și reforma transportului, promovând 20 de proiecte legislative, dintre care doar trei au devenit lege. Totuși, a fost lăudat de alegătorii progresiști pentru ”ambiția propunerilor sale”.

A fost implicat și în activism în timpul mandatului. În 2021, a participat la o grevă a foamei de 15 zile în sprijinul taximetriștilor din New York. După 15 zile, taximetriștii au obținut un acord cu autoritățile pentru a ajuta la salvarea a mii de șoferi împovărați de credite.

În 2023, a participat la o grevă a foamei de cinci zile pentru încetarea focului în războiul din Gaza.

În campanie, a fost acuzat de antisemitism din cauza criticilor dure la adresa războiului Israelului în Gaza, iar Cuomo a sugerat aproape explicit că lipsa sa de sprijin pentru Israel echivalează cu antisemitism. Mamdani a spus, ca răspuns, că această acuzație îl „doare”.

Campania sa a atras susținerea unor politicieni progresiști proeminenți, inclusiv Alexandria Ocasio-Cortez și Bernie Sanders. A primit, de asemenea, sprijinul unor grupuri precum Sunrise Movement, mai notează Time.

În timpul campaniei, Mamdani a folosit clipuri virale, cu trimiteri la Bollywood și rădăcinile sale indiene sau în care se adresa alegătorilor de culoare și celor din comunități diverse, vorbind în spaniolă, bengaleză și alte limbi.

De Ziua New York-ului, notează AP, a intrat complet îmbrăcat în apă, în cadrul tradiționalului polar plunge de la Coney Island, pentru a-și promova propunerea de „înghețare a chiriilor”.

Pe măsură ce campania se apropia de final, a străbătut pe jos Manhattanul dintr-un capăt în altul (circa 21 km), documentând totul în fotografii și videoclipuri postate online, mai scrie publicația citată.