Politica externă a lui Donald Trump traversează o perioadă dificilă

Politica externă a lui Donald Trump traversează o perioadă dificilă, notează cotidianul belgian La Libre Belgique. De la Iran la Coreea de Nord, de la Venezuela la China, președintele Statelor Unite şi-a înmulțit loviturile de poker diplomatic. Deşi la început a câștigat câteva runde, șansele sale de succes par a fi mai compromise astăzi – fără a fi dispărut complet.

Iran, escaladă

Trântind uşa, în mai 2018, acordului privind nuclarul iranian, Donald Trump și-a ținut angajamentul față de acest text, pe care îl consideră insuficient pentru a împiedica Teheranul să producă bomba atomică și, în special, pentru a-i limita influența „destabilizatoare” în Orientul Mijlociu.

Dar, un an mai târziu, în ciuda sancțiunilor draconice, Republica Islamică nu a îndeplinit niciuna dintre cele douăsprezece condiții pe care Washingtonul le-a pus pentru a relua dialogul. Și aliații europeni ai Statelor Unite continuă să conteste decizia președintelui american.

În plus, situaţia s-a tensionat brusc la începutul lunii mai, când confruntarea s-a deplasat pe terenul militar: pentru a contracara presupusa „amenințare iminentă” în „legătură directă cu Iranul”, Pentagonul şi-a înmulţit desfășurările în Golf. Cu riscul de a crea imaginea unei administrații care dorește să se lupte cu inamicul numărul unu.

Poveşti despre agasarea crescândă a lui Donald Trump provocată de ‘șoimii’ din anturajul său, începând cu consilierul său în domeniul Securității naționale, John Bolton, nu au întârziat să iasă la iveală. Apărător al conflictelor prea costisitoare, ales pe baza unei promisiuni de dezangajare, președintele şi-a înmulțit, prin urmare, apelurile la dialog în direcția liderilor iranieni. În niciun caz, au răspuns aceştia, întărind senzaţia de ambiguitate din jurul strategiei americane.

Coreea de Nord, impas

„Iranul riscă să reia proliferarea nucleară. Şi Coreea de Nord produce suficiente materiale pentru o nouă bombă la fiecare două luni. Bilanţul lui Trump este un eșec: Coreea de Nord va continuă să prolifereze, iar Iranul începe să se prolifereze din nou”. Această declarație dură îi aparţine unui diplomat european.

Relația cu Phenianul a fost totuşi principala „poveste de succes” de la începutul mandatului său. Prioritatea priorităţilor la venirea sa la putere, problema nucleară nord-coreeană a primit un impuls spectaculos după escaladarea vertiginoasă din 2017.

Pentru prima dată, un președinte al Statelor Unite s-a întâlnit cu un lider al Coreei de Nord, iar Donald Trump continuă să laude prietenia, chiar „dragostea” sa pentru Kim Jong Un.

Dar fără niciun progres concret în acest stadiu al denuclearizării, iar negocierile se află acum într-un impas care pare insolubil.

Venezuela, frustrare

Foarte ostil față de politicile care vizează să provoace schimbări de regim în străinătate, atât de dragi republicanilor neo-conservatori la începutul anilor 2000, Donald Trump s-a lăsat convins de câțiva membri ai taberei lui să facă o excepție pentru Venezuela lui Nicolas Maduro.

Din ianuarie, administrația sa l-a recunoscut pe adversarul Juan Guaido ca președinte interimar și încearcă să-l împingă pe liderul socialist să plece cu sancțiuni economice, izolare diplomatică și amenințare militară.

Dar promisiunea unei campanii-fulger a cedat locul stagnării. Și acum începe să fie percepută frustrarea președintelui față de cei din anturajul lui.

China, încleştarea continuă

Promisiunea emblematică a candidatului Trump, anunțată de mai multe ori ca fiind iminentă, acordul comercial cu Beijingul, abia se concretizează.

Vineri, însă, Donald Trump a anunțat eliminarea tarifelor la oțelul și aluminiul din Canada și Mexic, înlăturând astfel un obstacol important în calea ratificării acordului de liber schimb dintre cele trei țări.

Afganistan şi Siria, retragere controversată

Obosit să vadă Washingtonul făcând pe „jandarmul lumii”, Donald Trump a promis să pună capăt „războaielor interminabile”.

Dar, după ce a promis în decembrie o retragere totală a armatei americane desfășurate în Siria în lupta împotriva jihadistului, el a fost nevoit să se răzgândească şi lase acolo un contingent, sub presiunea consilierilor și aliaților săi.

În ceea ce privește Afganistanul, după aproape 18 ani de război, președintele l-a însărcinat pe diplomatul Zalmay Khalilzad să poarte discuții de pace inedite cu talibanii pentru a permite o dezangajare graduală. Totuşi, rapidele progrese inițiale s-au blocat, iar negociatorul american își manifestă acum nerăbdarea, în timp ce insurgenții îşi continuă acum atacurile ucigaşe.

Traducerea: Rodezia Costea / Rador