BREAKING VIDEO Maria Corina Machado a câștigat Premiul Nobel pentru Pace / Cine e activista din Venezuela care a ”inspirat milioane de oameni” / „Atunci când autoritarii preiau puterea, este esențial să recunoaștem apărătorii curajoși ai libertății”

Comitetul Nobel norvegian urmează să anunțe vineri câștigătorul Premiului pentru Pace din 2025, la ora locală 11.00 (09.00 GMT, ora 12 în România), la Oslo.

UPDATE, ora 12.08

Comitetul Premiului Nobel pentru Pace a precizat că titlul este acordat în acest an ”unei campioane curajoase și angajate a păcii – unei femei care menține flacăra democrației aprinsă în mijlocul unui întuneric crescând”.

”În calitate de lider al mișcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil din America Latină din ultima perioadă. (…)

Democrația este o condiție prealabilă pentru o pace durabilă. Cu toate acestea, trăim într-o lume în care democrația este în retragere, în care tot mai multe regimuri autoritare sfidează normele și recurg la violență. Menținerea rigidă a regimului venezuelean la putere și reprimarea populației nu sunt unice în lume. Observăm aceleași tendințe la nivel global: statul de drept este abuzat de cei care dețin controlul, mass-media liberă este redusă la tăcere, criticii sunt închiși, iar societățile sunt împinse către un regim autoritar și militarizare. În 2024, au avut loc mai multe alegeri decât oricând înainte, dar tot mai puține sunt libere și corecte.

În lunga sa istorie, Comitetul Nobel norvegian a onorat femei și bărbați curajoși care au înfruntat represiunea, care au purtat speranța libertății în celulele închisorilor, pe străzi și în piețele publice și care au demonstrat prin acțiunile lor că rezistența pașnică poate schimba lumea. În ultimul an, dna Machado a fost nevoită să trăiască ascunsă. În ciuda amenințărilor grave la adresa vieții sale, ea a rămas în țară, o alegere care a inspirat milioane de oameni.

Atunci când autoritarii preiau puterea, este esențial să recunoaștem apărătorii curajoși ai libertății care se ridică și rezistă. Democrația depinde de oamenii care refuză să tacă, care îndrăznesc să facă un pas înainte în ciuda riscurilor grave și care ne reamintesc că libertatea nu trebuie niciodată luată ca atare, ci trebuie întotdeauna apărată – cu cuvinte, cu curaj și cu determinare.

Maria Corina Machado îndeplinește toate cele trei criterii stabilite în testamentul lui Alfred Nobel pentru selectarea unui laureat al Premiului pentru Pace. Ea a unit opoziția din țara sa. Nu a ezitat niciodată să se opună militarizării societății venezuelene. A sprijinit cu fermitate o tranziție pașnică către democrație.

Maria Corina Machado a demonstrat că instrumentele democrației sunt și instrumente ale păcii. Ea întruchipează speranța unui viitor diferit, unul în care drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt protejate, iar vocile lor sunt auzite. În acest viitor, oamenii vor fi în sfârșit liberi să trăiască în pace”, a fost menționat în timpul ceremoniei.

UPDATE, ora 12

Maria Corina Machado din Venezuela a câștigat Premiul Nobel pentru Pace.

María Corina Machado Parisca are 58 de ani e o activistă pentru drepturile omului din Venezuela.

La alegerile parlamentare din 2011, ea a fost candidatul cu cele mai multe voturi din istoria Adunării Naționale a Venezuelei.

La 21 martie 2014, a acceptat funcția de „reprezentant supleant” al Panamei la Organizația Statelor Americane, iar trei zile mai târziu, președintele Adunării Naționale din Venezueal a anunțat că Machado și-a pierdut statutul de deputat din cauza unei interpretări de încălcare a unor articole din Constituție.

Ea a fost candidat la președinție în cadrul primarelor opoziției din 2012, clasându-se pe locul al treilea cu 3,7 % din voturi.

În 2018, ea a fost inclusă în 100 de femei ale BBC.

UPDATE, ora 11.33

Anul acesta, 338 de candidați sunt în cursa pentru Premiul pentru Pace. Aceasta include 244 de persoane și 94 de organizații. Numărul total este cu 52 mai mare decât anul trecut.

Premiile Nobel vor fi înmânate oficial câștigătorilor în cadrul unei ceremonii care va avea loc la 10 decembrie, data aniversării morții lui Alfred Nobel, industriașul suedez care a fondat premiul.

Articolul inițial:

Membrii comitetului Nobel norvegian – gardienii celui mai prestigios premiu din lume – vor anunţa vineri pe cine vor onora cu Premiul Nobel pentru Pace. În fiecare an, începând din 1901, membrii comitetului se reunesc în secret, fără a dezvălui când deliberează şi fără a permite jurnaliştilor să asiste la şedinţa finală. Asta, până acum. BBC, împreună cu postul naţional de televiziune din Norvegia, a obţinut acces la reuniunea lor pentru a face alegerea. Este pentru prima dată în istoria de 125 de ani a premiului când mass-media are acces în culisele procesului, transmite News.ro.

Cei cinci membri şi secretarul se întâlnesc în sala Comitetului din cadrul Institutului Nobel din Oslo, decorată cu acelaşi candelabru şi mobilier din stejar de la prima decernare a premiului. Pe pereţi sunt expuse fotografii înrămate ale tuturor laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, cu un spaţiu liber la capăt pentru fotografia câştigătorului din acest an.

Sub portretul lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi cel care patronează premiile, comitetul se întruneşte luni dimineaţa, cu patru zile înainte de anunţarea câştigătorului. Cei şase beau cafea împreună, fac conversaţie şi apoi deschid lucrările, finalul unui proces de selecţie care durează de luni de zile.

„Discutăm, ne certăm, atmosfera este încinsă”, a declarat pentru BBC preşedintele comitetului norvegian Nobel, Jorgen Watne Frydnes. „Dar, desigur, suntem civilizaţi şi încercăm să luăm o decizie bazată pe consens în fiecare an”, adaugă el.

Mai întâi, ei citesc cu voce tare criteriile pentru premiu consacrate în testamentul lui Alfred Nobel din 1895: acesta să fie acordat celui care a făcut cel mai mult pentru fraternitatea între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente sau pentru organizarea sau promovarea congreselor de pace.

Apoi presa iese şi uşa se închide. Este momentul deciziei. Şi o singură figură planează ameninţător asupra întregii afaceri: Donald Trump, relatează Mark Lowen, jurnalistul BBC care a a avut acces în sala unde se ia decizia.

NOBELUL, OBSESIA LUI TRUMP

Cel mai puternic om din lume vrea cel mai prestigios premiu din lume. Se pare că a devenit obsedat de el. În discursuri şi conferinţe de presă, el a enumerat în repetate rânduri o listă cu cele şapte războaie pe care spune că le-a rezolvat. S-a lăudat că merită premiul şi că „toată lumea spune” că ar trebui să-l primească. Totuşi, el le-a spus trupelor din Virginia, luna trecută: „Îl vor da unui tip care nu a făcut nimic; îl vor da tipului care a scris o carte despre mintea lui Donald Trump… va fi o mare insultă pentru ţara noastră”.

Liderii mondiali par să fi realizat că o cale către inima lui Trump este linguşirea pe tema Nobel, comentează jurnalistul BBC. Benjamin Netanyahu, premierul din Israel, a arătat în mod public la Casa Albă o scrisoare de nominalizare; preşedintele Azerbaidjanului i-a spus lui Trump într-o conferinţă de presă că merită premiul; guvernul Pakistanului a anunţat că l-a nominalizat, câştigând aplauzele preşedintelui.

Colegii săi din cabinet au urmat exemplul. În faţa camerelor de filmat, Steve Witkoff, trimisul său principal pentru misiuni de pace, a declarat că singura lui dorinţă este ca membrii comitetului Nobel să recunoască faptul că Trump este „cel mai bun candidat” din istoria acordării premiului.

NORVEGIENII NU SE SIMT INTIMIDAŢI

Dar preşedintele comitetului Nobel, Jorgen Watne Frydnes, pare să nu fie afectat de presiunea publică. „În fiecare an, primim mii de scrisori, e-mailuri, cereri, oameni care spun «pe acesta ar trebui să-l alegeţi» – aşa că această campanie, presiunea… nu este chiar ceva nou”, a declarat el pentru BBC. Totuşi, adaugă diplomatic că atenţia fără precedent din acest an nu a trecut neobservată. „Simţim că lumea ascultă şi discută, iar discuţiile despre cum putem obţine pacea sunt un lucru bun. Trebuie să rămânem puternici şi să ne menţinem principiile în alegerile noastre… asta este treaba noastră”, a punctat el.

Comitetul norvegian este numit de parlamentul ţării şi, deşi membrii săi – de obicei parlamentari pensionaţi – îşi apără cu înverşunare independenţa, mulţi dintre ei au opinii tranşante.

Frydnes, care conduce filiala norvegiană a unei asociaţii care promovează libertatea de exprimare, a criticat anterior represiunile „chiar şi în ţările democratice”, criticându-l pe Trump.

Presa norvegiană a relatat că preşedintele SUA l-a sunat pe Jens Stoltenberg, fostul şef al NATO şi actualul ministru de finanţe al Norvegiei, pentru a face lobby pentru premiu.

Şi există o discuţie deschisă cu privire la posibilitatea ca Trump să se răzbune pe această ţară dacă nu câştigă.

Norvegia a mai trecut prin astfel de situaţii; când disidentul chinez Liu Xiaobo a primit premiul în 2010, Beijingul a îngheţat relaţiile diplomatice cu Oslo şi a impus sancţiuni economice într-un conflict care a durat şase ani.

EXISTĂ ŞANSE PENTRU TRUMP?

Deci, este de conceput ca preşedintele american, atât de polarizant, să câştige?

Cu siguranţă are susţinători în ţară şi în străinătate, dar Nina Graeger, directoarea PRIO, un think tank pentru pace, susţine că şansele sunt mici. „Administraţia Trump s-a retras din instituţii internaţionale precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi acordurile climatice de la Paris, iar dacă ne uităm la dorinţa lui Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca… acest lucru nu vorbeşte în favoarea cooperării internaţionale”, a punctat ea.

Combinat cu represiunea protestelor, a jurnaliştilor critici şi a profesorilor universitari, ea conchide: „Cred că aceste lucruri indică o direcţie care nu este paşnică”.

Un obstacol pentru Trump este faptul că nominalizările pentru premiu – au fost 338 în acest an – s-au încheiat la sfârşitul lunii ianuarie, pentru a da comitetului timp să le evalueze. Preşedintele s-a întors la birou abia în acea lună.

Dar dacă planul său de pace pentru Gaza se materializează şi se menţine – Trump a anunţat joi seara că Israelul şi Hamas au convenit asupra primei faze –, Graeger crede că ar putea fi un candidat bun pentru anul viitor. „Cred că ar fi dificil să nu ne îndreptăm atenţia în direcţia lui”, admite ea.

DEZBATERI

Toate acestea constituie o temă bogată de dezbatere în cadrul cursului despre război, pace şi Premiul Nobel de la Universitatea din Oslo.

„Există un element de recunoştinţă şi recunoaştere a meritelor asociat cu câştigătorii”, spune Thanos Marizis, un student grec la masterat, în timp ce stă cu prietenii în biblioteca universităţii. „Premiul ar trebui să fie o recunoaştere a eforturilor tale de a obţine pacea în sensul de a aduce beneficii umanităţii, nu ţie însuţi”, argumentează el.

Kathleen Wright, în vârstă de 21 de ani, merge mai departe: „Să vezi oameni care şi-au riscat viaţa şi au primit acest premiu în semn de recunoaştere – adolescenta Malala Yousafzai a fost împuşcată de talibani – şi apoi să te laşi purtat de ego şi să-ţi pui prietenii să sune comitetul mi se pare ridicol, este lipsit de respect”, spune ea. Tânăra crede că scopul premiului este de a celebra persoane sau organizaţii mai puţin cunoscute, care fac o muncă vitală. „Când lucrezi pentru pace, nu începi doar cu figurile proeminente, ci cu grupuri mai mici – şi cred că este important să celebrăm acest lucru”, accentuează ea.

Mulţi lideri mondiali se numără, desigur, printre laureaţi. Pe pereţii sălii Comitetului Nobel se află cei patru preşedinţi americani care au câştigat premiul, inclusiv Barack Obama, premiat la doar câteva luni după începerea primului său mandat. Acest lucru l-a iritat pe succesorul său – „dacă m-aş fi numit Obama, aş fi primit Premiul Nobel în zece secunde”, s-a plâns preşedintele Trump.

Aceste pereţi vorbesc despre numeroasele probleme împotriva cărora laureaţii au luptat din 1901: războaie, apartheid, arme nucleare, schimbări climatice. Anul acesta ar putea fi oarecum umbrit de campania de la Casa Albă.

Dar dacă Donald Trump vrea să afle ce s-a întâmplat în spatele uşilor comitetului, cine l-a nominalizat şi cu cine s-a confruntat, va avea o problemă – documentele sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.