Parlamentul European amenință cu acțiuni în justiție dacă Comisia deblochează mai multe fonduri pentru Ungaria / PE solicită reforme în procesul decizional pentru „a pune capăt dreptului de veto și șantajului”

Într-o rezoluție dură, deputații din Parlamentul European au amenințat că vor lansa o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene dacă executivul va debloca alte fonduri înghețate pentru Ungaria, relatează Euronews.com.

Textul, aprobat joi după-amiază cu 345 de voturi pentru, 104 împotrivă și 29 de abțineri, vine la o lună după ce Comisia a deblocat 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, permițând țării să solicite rambursarea acestei sume.

Fondurile au fost deblocate după ce Budapesta a făcut reforme judiciare în luna mai pentru a consolida independența justiției și a atenua interferența politică în instanțe, răspunzând condițiilor – cunoscute sub numele de „super etape” – impuse de Bruxelles.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Comisia reține în continuare 11,5 miliarde de euro din partea alocată Ungariei din fondurile de coeziune și cea mai mare parte din planul de redresare și de reziliență de 10,4 miliarde de euro, situație pe care premierul Viktor Orbán a denunțat-o drept „șantaj financiar”.

Cu toate acestea, măsura de deblocare parțială a fondurilor înghețate a înfuriat Parlamentul, așa cum reiese din rezoluția dură a europarlamentarilor, care ridică posibilitatea de a da în judecată executivul Ursulei von der Leyen dacă se deblochează și mai mulți bani.

Un astfel de proces ar fi înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din Luxemburg, care poate judeca luptele interinstituționale.

Parlamentul „va utiliza oricare dintre măsurile juridice și politice de care dispune dacă Comisia va debloca fonduri fără ca criteriile să fie îndeplinite sau dacă nu reușește să asigure punerea în aplicare deplină a legislației relevante, având în vedere responsabilitatea sa de a acționa ca gardian al tratatelor și de a proteja interesele financiare ale UE”, se arată în text.

„Comisia este responsabilă din punct de vedere politic în fața Parlamentului”, adaugă acesta.

În plus, eurodeputații și-au instruit serviciul juridic să revizuiască validitatea deciziei de 10,2 miliarde de euro, argumentând că reforma judiciară aprobată de Budapesta nu „respectă standardul de independență judiciară” consacrat în tratatele UE, deoarece măsurile nu „asigură suficiente garanții împotriva influenței politice și pot fi fie eludate, fie aplicate în mod inadecvat”.

Reforma, pe care Comisia a considerat-o suficient de satisfăcătoare, a fost criticată și de societatea civilă. Într-o analiză comună, Amnesty International și Comitetul Helsinki din Ungaria au afirmat că soluțiile „sunt improvizate și încalcă legile și regulamentele relevante, precum și principiile statului de drept”.

Suma de 10,2 miliarde de euro a fost deblocată cu o zi înainte ca liderii UE să se reunească pentru a discuta despre un fond special de 50 de miliarde de euro pentru a sprijini economia Ucrainei până în 2027, la care Viktor Orbán se opune. Coincidența evenimentelor a alimentat speculațiile potrivit cărora Comisia făcea concesii pentru a-l liniști pe Orbán, chiar dacă premierul s-a opus în final prin veto pachetului de ajutor pentru Ucraina.

Liderii urmează să se reunească din nou la 1 februarie pentru a face o a doua încercare în această chestiune. Înainte de această ocazie decisivă, oficialii maghiari au devenit din ce în ce mai vocali în ceea ce privește cererile lor de deblocare a celor 20 de miliarde de euro rămase. Banii provin din diferite pachete și sunt condiționați de reforme pentru a aborda conflictele de interese, a îmbunătăți licitațiile publice, a proteja drepturile LGBTQ+, a consolida libertatea academică și a garanta protecția azilului.

În rezoluție, Parlamentul a criticat veto-ul lui Orbán, numindu-l o „încălcare a principiului cooperării sincere” și a declarat că „în niciun caz UE nu poate ceda șantajului și nu poate tranzacționa interesele strategice ale UE și ale aliaților săi prin renunțarea la valorile sale”.

Deputații europeni au insistat asupra faptului că fondurile de coeziune și de redresare care rămân înghețate „trebuie tratate ca un pachet unic și integral și că nu ar trebui să se facă nicio plată, chiar dacă se înregistrează progrese într-unul sau mai multe domenii, dar persistă deficiențe în altul”.

Textul de joi a fost precedat de o dezbatere de miercuri, în care deputații au cenzurat-o aspru pe Ursula von der Leyen, pe care o consideră ca fiind figura politică responsabilă pentru deblocarea celor 10,2 miliarde de euro. Șefa Comisiei a apărat decizia, dar a subliniat că restul banilor vor rămâne înghețați „până când Ungaria va îndeplini toate condițiile necesare”.

„Acestea sunt regulile, am fost cu toții de acord cu ele și le vom respecta. Asta este ceea ce face ca statul de drept să se deosebească de puterea arbitrară”, a declarat von der Leyen în fața deputaților europeni.

Pledoaria lui von der Leyen nu a fost suficientă pentru a dilua conținutul rezoluției, care descrie Comisia sa ca fiind excesiv de îngăduitoare și nepăsătoare în ceea ce privește „eforturile deliberate, continue și sistematice” ale lui Orbán de a submina valorile fundamentale ale blocului.

Deputații europeni au păstrat, de asemenea, muniție pentru a ataca statele membre, deplângând incapacitatea Consiliului de a limita „abuzul” de drept de veto și eșecul de a avansa procedura articolului 7, cunoscută sub numele de opțiunea nucleară.

Ungaria se află sub incidența primului capitol al articolului 7 din 2018. Această etapă identifică un „risc clar de încălcare gravă” a principiilor fundamentale ale UE și obligă țara acuzată să explice situația în cadrul unor audieri periodice. Acum, legislatorii îi îndeamnă pe lideri să declanșeze a doua etapă, care poate determina „existența unei încălcări grave și persistente”.

Însă această etapă necesită o propunere înaintată de o treime din statele membre sau de Comisie, niciuna dintre acestea nu a semnalat intenția de a face acest lucru.

Parlamentul „subliniază faptul că Consiliul împărtășește responsabilitatea pentru protecția valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și că eșecul ar avea consecințe de lungă durată și potențial dăunătoare”.

Cu toate acestea, rezoluția nu merge atât de departe încât să solicite a treia etapă a articolului 7, care poate suspenda drepturile de vot ale țării acuzate. Această solicitare a fost făcută săptămâna trecută de o coaliție transpartinică de 120 de eurodeputați, dar nu a ajuns în textul final aprobat joi. Niciun stat membru nu a fost vreodată privat de dreptul de vot în istoria blocului.

Ca reacție la dezbaterea care a precedat votul, Orbán a postat pe rețelele de socializare pentru a-i denunța pe criticii săi din hemiciclu și pentru a-și înfige călcâiele în veto.

„Eurodeputații liberali au atacat din nou Ungaria”, a scris premierul pe X, fostul Twitter.

„Ei vor să dea bani Ucrainei timp de 4 ani, în timp ce alegerile europene sunt la doar 5 luni distanță. În esență, ei vor să priveze oamenii de drepturile lor de a lua decizii cu privire la viitorul lor. Ce poziție antidemocratică!”.