Muniţiile cu fragmentaţie au ucis şi rănit peste 1.200 de civili în Ucraina de la începerea războiului în 2022, potrivit unui raport de specialitate

Muniţiile cu fragmentaţie au ucis şi rănit peste 1.200 de civili în Ucraina de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, a anunţat luni o organizaţie neguvernamentală, subliniind totodată că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Denunţând totodată „eşecuri îngrijorătoare” în eforturile globale de eradicare a acestor mecanisme explozive, Observatorul pentru armele cu fragmentaţie afirmă în raportul său anual că armata rusă le-a folosit „intensiv” încă din prima zi a războiului, adăugând însă că şi armata ucraineană a recurs la ele, fiind acuzată de Moscova că le-a utilizat pe teritoriul său.

De la lansarea de către Rusia a războiului în Ucraina, în urmă cu peste trei ani şi jumătate, muniţiile cu fragmentaţie au provocat cel mai mare număr de morţi şi răniţi în rândul civililor la nivel mondial în fiecare an, a menţionat ONG-ul.

Numai în 2024, Ucraina a înregistrat cel puţin 193 din cele 314 victime ale muniţiilor cu fragmentaţie la nivel mondial, potrivit raportului.

Majoritatea celor peste 1.200 de civili ucişi sau răniţi în Ucraina de aceste mecanisme explozive de la izbucnirea războiului au fost înregistrate în 2022.

Cu toate acestea, raportul subliniază că acest număr este probabil mai mare, deoarece numai în 2024, aproximativ 40 de atacuri cu muniţii cu fragmentaţie au avut loc pe teritoriul ucrainean, fără însă a se publica un bilanţ al victimelor.

Aceste dispozitive pot fi lansate de avioane sau trase de la sol de tunuri înainte de a exploda în aer, împrăştiind muniţii mai mici pe o suprafaţă întinsă.

Ele reprezintă o ameninţare pe o perioadă lungă de timp, deoarece multe nu explodează în momentul impactului, acţionând ca nişte mine care pot fi activate ani mai târziu.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu se numără printre cele 112 state semnatare ale Convenţia privind muniţiile cu fragmentaţie din 2008, care interzice utilizarea, transferul, producţia şi stocarea acestora.

Singurele alte două ţări în care s-a raportat folosirea unor astfel de dispozitive anul trecut – Myanmar şi Siria – nu au aderat nici ele la tratat.

Statele Unite, nici ele semnatare ale convenţiei, au stârnit un val de indignare în 2023 când au decis să furnizeze muniţii cu fragmentaţie Ucrainei.

De atunci, Washingtonul a livrat cel puţin şapte transporturi separate de astfel de muniţii, potrivit ONG-ului.

Din punct de vedere militar, ele pot fi folosite pentru a lovi un număr mare de soldaţi inamici, pentru a face inutilizabilă o pistă de aeroport sau pentru a mina un teritoriu vast pentru a împiedica înaintarea inamicului.