Motivarea Curții de Apel București care i-a respins cererea lui Georgescu în cazul alegerilor prezidențiale anulate: Guvernul nu putea să stabilească un calendar pentru turul doi, după ce CCR a anulat primul tur / Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii

Curtea de Apel București își motivează decizia de a respinge cererea candidatului pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu de a desființa decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor primului tur prezidențial subliniind în principal că deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, astfel că judecătorii Curții de Apel au analizat cererea lui Georgescu pornind de la acest aspect, conform motivării consultate de G4Media.

Judecătorii mai explică și faptul că Biroul Electoral Central a luat decizii pornind de la decizia CCR și a respectat sentința acestei instanțe:

• ”Referitor la emiterea Deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională în care a fost adusă la cunoștința publică soluția pronunțată în ședința din 06.12.2024, soluție care este definitivă și are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituție.
• Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea Curții Constituționale a României nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției.
• În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către Biroul Electoral Central a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ”.

Curtea de Apel București subliniază din nou în motivare, și în privința BEC, că ”hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivității dispozițiilor Curții poate reclama acțiuni concrete din parte autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța constituțională”.

Judecătorii mai arată că BEC era instituția statului chemată să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii ale Curții Constituționale prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Lituania acuză Belarus de „şantaj” prin blocarea a mii de camioane la graniţă

publicitate

VIDEO Daniel Băluță: Mă angajez ca în primele zile de mandat la primăria generală că facem expropierea pentru strada Drumul Brățării

• ”În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterul ales. obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000”, se arată în motivarea consultată de G4Media.

În privința Guvernului, care la rândul său a fost chemat în judecată de Călin Georgescu, Curtea de Apel București explică faptul că în condițiile în care CCR dispusese deja anularea întregului proces electoral Guvernul nu mai putea să stabilească un calendar pentru turul doi al alegerilor prezidențiale.

• (…) Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a procedat la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernului României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin”, se mai arată în motivarea consultată de G4Media.

Context

Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar care a intrat de pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, împreună cu Elena Lasconi (USR), a dat în judecată Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.

Georgescu a cerut Curții de Apel București să desființeze decizia Curții Constituționale care a anulat, în 6 decembrie, primul tur al alegerilor prezidențiale. Însă deciziile CCR nu pot fi desființate de instanțe, demersul lui Georgescu fiind pur electoral și de imagine.

Curtea de Apel i-a respins cererea, iar Călin Georgescu și-a continuat demersul prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care i-a respins de asemenea demersul. Călin Georgescu a atacat și la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului consultat de G4Media, Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.

Georgescu solicită ca CEDO să judece cauza în regim de urgenţă. Acesta cere: suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor, până la soluţionarea cauzei şi obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, şi să organizeze turul doi al alegerilor prezidenţiale între el şi Lasconi.

O altă solicitare vizează obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.