G4Media.ro

Motivarea Înaltei Curți în dosarul Romgaz al lui Ioan Niculae și Adriean…

Motivarea Înaltei Curți în dosarul Romgaz al lui Ioan Niculae și Adriean Videanu: De ce a exclus o parte, dar a menținut o altă parte din probele administrate de DIICOT cu SRI / Instanța Supremă evocă posibilitatea Leguitorului de a salva probele excluse

Judecătorii de cameră preliminară ai Înaltei Curți, Oana Burnel și Ștefan Pistol, au motivat decizia din 14 iulie 2020 prin care au dat undă verde începerii procesului pe fond în dosarul Romgaz privindu-i pe magnatul Ioan Niculae și fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu.

În acest caz, compania Interagro, patronul ei, Ioan Nicuale, fostul ministru PDL al Economiei, Adriean Videanu și mai mulți funcționari sunt acuzați de producerea unui prejudiciu de 60 de milioane de euro prin obținerea de către Interagro de gaze ieftine din producția internă față de populația care a primit gaze scumpe, importate din Rusia.

Procesul a demarat după 10 ani de la debutul anchetei și după 3 ani de cameră preliminară (o procedură care privește aspectele de ordin procedural ale dosarului). Aceasta, deși – potrivit articolului 343 din codul de procedură penală – ”durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”.

Completul de apel de cameră preliminară, alcătuit din judecătorii Oana Burnel și Ștefan Pistol, a exclus o parte dintre probele administrate de DIICOT cu SRI, dar au menținut altele. Cei doi au exclus mult mai multe probe administrate de procurori cu SRI față de completul de fond de cameră preliminară, format din judecătoarea Ioana Alina Ilie, întrucât, între timp, a apărut decizia 55 a CCR din 2020.

Astfel, față de judecătoarea Ilie, magistrații Burnel și Pistol au exclus toate probele culese de DIICOT cu SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), în baza deciziei 55 a CCR din 2020.

Anul trecut, CCR a decis că interceptările făcute de SRI pe MSN – adică în baza unei proceduri de culegere de informații, nu de probe – nu pot fi folosite ca probe în procesul penal întucât inculpații nu au o procedură legală clară privind contestarea obținerii acestor probe.

CCR a lăsat însă deschisă ușa Leguitorului (Guvern sau Parlament) să reglementeze o astfel de procedură privind contestarea obținerii acestor probe. Or, Înalta Curte invocă în motivare tocmai posibilitatea Leguitorului de a salva probele excluse ca urmare a deciziei CCR.

Excluderea mijloacelor de probă nu intervine ca o consecință a constatării încălcării vreunei dispoziții legale care să atragă sancțiunea nulității, o astfel de dispoziție fiind chiar contrară considerentelor Curții care reclamă tocmai imposibilitatea statuării asupra legalității acestor înregistrări, ci decurge direct din caracterul obligatoriu al deciziei. Această chestiune apare ca fiind semnificativă în ipoteza în care pe parcursul procesului penal ar fi reglementată o procedură de contestare a legalității acestor mijloace de probă, în măsura în care s-ar admite posibilitatea reevaluării probei ca urmare a solicitării readministrării acesteia.

De altfel, autonomia sancțiunii excluziunii aplicabilă probelor așa-zis neconstituționale, independent de coexistența unei nulități și caracterul automat al regulii de excluziune probatorie, are ca scop, în conformitate cu jurisdicția constituțională, protecția dreptului la un recurs efectiv, or, în ipoteza în care lipsa unei proceduri de contestare reclamată de Curtea Constituțională ar fi remediată de legiuitor, folosirea probelor s-ar putea realiza cu garantarea dreptului acestui drept fundamental”, au arătat judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Oana Burnel și Ștefan Pistol, în motivarea deciziei din dosarul Romgaz.

O astfel de ințiativă legislativă de salvare a probelor administrate de SRI pe MSN a fost depusă la Parlament de către deputații PNL Cătălin Predoiu și Cristina Trăilă. Proiectul celor 2 a primit aviz de la CSAT, deși șeful CSAT, președintele Klaus Iohannis, a declarat că este împotriva faptului ca serviciile secrete să poată furniza probe procurorilor.

Recent, CSM a emis un punct de vedere negativ acestui proiect pe motiv că este prost făcut. Inițiativa legislativă a lui Predoiu nu ar prezenta nicio garanție că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care au fost obținute informațiile

Vezi aici mai multe detalii: CSM a dat punct de vedere negativ inițiativei PNL de modificare a legii securității naționale, care prevede salvarea probelor obținute de SRI pe mandat de securitate națională

Noul ministru al Justiției Stelian Ion a declarat că, în actuala sesiune parlamentară, ar trebui tranșat și subiectul legat de folosirea informațiilor strânse de SRI sau de alte instituții ca probe în dosarele penale.

Vezi aici mai multe detalii: Ministrul Justiției, despre informațiile furnizate de SRI: Putem tranșa în prima sesiune parlamentară dacă acestea pot fi folosite ca mijloace de probă. Cred că trebuie să facem lucrul acesta

Revenind la motivarea ÎCCJ, judecătorii atrag atenția că, deși decizia CCR spune că probele culese cu SRI pe MSN trebuie excluse până când va fi reglementată o procedură legală de contestare a acestora, informațiile cuprinse în aceste probe nu pot fi evitate.

În practică s-a ridicat problema privind necesitatea înlăturării materiale a informațiilor cuprinse în mijloacele de probă excluse din conținutul rechizitoriului. Cu privire la această chestiune, se poate observa că instanța de contencios constituțional nu a avut în vedere o astfel de operațiune și, ca atare, aceasta nu poate fi fundamentată pe decizia amintită.

Mai mult, eliminarea pasajelor din rechizitoriu nu are nici suport legal în condițiile în care nu poate fi asimilată remedierii unei neregularități, singura ipoteză în care este abilitat un organ judiciar, în speţă procurorul, să intervină asupra actului de sesizare subsecvent învestirii instanței. Nu se poate face abstracție de faptul că înlăturarea acestor mențiuni din actul de sesizare ar lipsi de claritate și cursivitate rechizitoriului, fără posibilitatea de a se mai dispune remedierea sau refacerea acestuia în lipsa oricărei prevederi legale care să reglementeze o astfel de situație.

De altfel, dincolo de faptul că cel puțin unul din membrii completului de judecată, judecătorul de cameră preliminară, a luat cunoștință integral de conținutul acestora, chiar și în ipoteza operării unei astfel de înlăturări, la dosar rămân atașate numeroase alte acte procedurale care fac referire la aceste probe, astfel încât raționamentul care stă la baza unei astfel de intervenții asupra rechizitoriului ar trebui să conducă la eliminarea tuturor respectivelor pasaje, ceea ce este nu doar nelegal, ci și absurd”, au arătat judecătorii ÎCCJ Oana Burnel și Ștefan Pistol în motivare.

Ca și judecătorea Ioana Alina Ilie din completul de fond de cameră preliminară, cei doi înalți magistrați din completul de apel de cameră preliminară au menținut o parte a probelor administrate de DIICOT cu SRI. E vorba de convorbiri telefonice dintre inculpați, printre care Ioan Nicuale, culese în baza vechiului cod ceaușit de procedură penală din 1968.

Chiar dacă pare greu de crezut, judecătorii CCR au spus că vechiul cod era mai bun decât cel nou, din 2014, făcut de Cătălin Predoiu și Alina Bica (pe atunci la Guvern) și Victor Ponta (în Parlament). În sensul că CCR a declarat neconstituționale reglementările privind colaborarea procurorilor cu serviciile secrete din noul cod, nu și din cel vechi.

Asupra criticilor de nelegalitate ce vizează interceptările și înregistrările realizate în cauză potrivit Codului de procedură penală din 1968 și tind la excluderea din materialul probator a proceselor verbale de redare a convorbirilor în care s-a concretizat administrarea acestora, Înalta Curte apreciază legală și temeinică soluția judecătorului de cameră preliminară în sensul considerării acestora ca nefondate, considerentele expuse fiind însușite de Înalta Curte și nu vor fi reluate, urmând a analiza această chestiune exclusiv prin prisma Deciziei nr. 26/2019 a Curții Constituționale, adoptată de instanța de contencios constituțional ulterior pronunțării încheierii atacate invocate de contestatori”, au explicat judecătorii Burnel și Pistol.

Potrivit motivării judecătoarei Ioana Alina Ilie din 2018 – argumente menținute în 2020 de judecătorii Oana Burnel și Ștefan Pistol – rămân valide probele obţinute de DIICOT pe mandate judiciare, chiar dacă procurorii au fost ajutați de SRI, dar numai cele obținute înainte de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noilor coduri penale.

<<Sub incidenţa acestei hotărâri (decizia 51 din 16 februarie 2016 a Curţii Constituţionale care a declarat neconstituțională colaborarea dintre procurori și servicii în ce privește mandatele judiciare – n.r.) intră doar punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în baza noii codificări procesual penale, adică cele încuviinţate începând cu 1 februarie 2014, având în vedere că instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „ori alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. 1 din Codul de procedură penală în vigoare>>, a arătat judecătoarea Ioana Alina Ilie.

Judecătorii completului de apel de cameră preliminară, Oana Burnel și Ștefan Pistol, au completat și au explicat că acestor probe nu li se aplică o altă decizie CCR, 26/2019 privind neconstituționalitatea binomului SRI-Parchet, întrucât acuzațiile din dosar erau de complot și subminarea economiei naționale, infracțiuni ce țin de siguranța statului, adică de competența SRI.

<<Implicarea Serviciului Român de Informaţii în cadrul punerii în aplicare a autorizaţiilor de interceptare s-a realizat în faza actelor premergătoare, în condiţiile în care infracţiunile ce făceau obiectul acestora erau dintre cele din sfera de competenţă legală a serviciului, ceea ce exclude orice altă evaluare asupra incidenţei sancţiunii nulităţii în aplicarea Deciziei 26/2019 a Curţii Constituţionale, deoarece potrivit art. 224 alin. 3 Cod de procedură penală din 1968, „Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă”, iar activităţile derulate în cadrul actelor premergătoare au o natură juridică sui-generis, ce nu se circumscrie noţiunii de probă>>, au arătat judecătorii Burnel și Pistol.

Cine sunt cei 3 judecători de cameră preliminară din dosarul Romgaz privindu-i pe Ioan Niculae și Adriean Videanu.

Ioana Alina Ilie, judecătoarea din completul de fond de cameră preliminară, a făcut parte din așa-zisul complet negru, alături de judecătorii Florentina Dragomir și Ionuț Matei, care i-au condamnat la închisoare cu executare pe omul de afaceri Remus Truică, pretinsul prinț Paul al României și pe miliardarul israelian Benyamin Steinmetz în dosarul Ferma Băneasa. În 2012, ea a făcut parte și din completul care l-a trimis după gratii pe fostul premier PSD Adrian Năstase.

Oana Burnel s-a opus în 2018 eliberării din penitenciarul din Costa Rica a Elenei Udrea, dar în 2020 l-a eliberat din arest, alături de Ionuț Matei, pe fostul procuror DNA acuzat de abuzuri, Mircea Negulescu zis Portocală.

Ștefan Pistol este judecătorul care a vrut să îl achite pe Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive (dar a fost minoritar în complet) și l-a achitat pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiță în două dosare. În schimb, Pistol a vrut să îl condamne la 1 an de detenție cu suspendare pe liderul PNL Ludovic Orban, însă din nou a fost minoritar.

Context. Pe 18 februarie 2021, magnatul Ioan Niculae – judecat la Înalta Curte în dosarul Romgaz cu prejudiciu de 60 de milioane de euro pentru obținerea ilegală de gaze ieftine de la stat – a fost condamnat într-un alt dosar, supranumit Interagro, la 5 ani de detenție cu executare.

În 2015, Ioan Niculae a fost condamnat la 2 ani și jumătate de detenție efectivă în dosarul ”Mită la PSD”.  El și-a ispășit pedeapsa în penitenciarul Găești.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Foto: Adrian Videanu (InquamPhotos / Octav Ganea)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. Dar Varujan Vosganian, salvat de parlament prin stropire cu apa sfințită și vot, trimis în jude cata exact din aceleași motive, când urmează? La el prejudiciul e și mai mare. Așteptăm!

  2. Eu nu înțeleg, SRI-ul ăsta e din altă țară…?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.