Mihail Gorbaciov: „Nu am regrete în ceea ce privește perestroika”. Fostul lider sovietic nu face o legătură între politica sa de reforme și destrămarea URSS

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a declarat că nu regretă faptul că a înfăptuit „perestroika”. El a declarat, totodată, că „pentru sfârșitul perestroikăi și destrămarea URSS-ului ar trebui să răspundă cei care au organizat puciul din august 1991, iar după aceea s-au folosit de poziția slăbită a președintelui URSS”. Mai mult decât atât, Gorbaciov a abordat tema unificării Germaniei și a remarcat că „prețuiește foarte mult această zi”, potrivit publicației rusești Gazeta.ru, preluată de Rador.

Fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, nu are regrete în ceea ce privește „perestroika”. După cum a afirmat Gorbaciov, într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel cu ocazia împlinirii a treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, el este convins că una dintre componente cele mai importante a constituit-o construirea unei noi gândiri de politică externă. Potrivit afirmațiilor sale, era imposibil să se trăiască așa cum trăise înainte poporul sovietic. „Și o parte esențială a perestroikăi a fost noua gândire de politică externă, care cuprinde atât valorile universale și dezarmarea nucleară, cât și libertatea de opțiune”, a subliniat acesta.

În continuarea discuției politicianul a remarcat că autoritățile au înțeles că riscă demarând „perestroika”. „Întreaga conducere a statului a fost unanimă de părere că erau necesare schimbări”, și-a adus aminte Gorbaciov.

El a recunoscut faptul că atunci, în 1980, când țara a intrat pe calea reformelor, „au existat greșeli și stângăcii”. „Se poate discuta în legătură cu cât de departe am înaintat pe drumul spre o democrație autentică, însă nu ne vom întoarce la sistemul totalitar”, este de părere acesta.

Gorbaciov a exprimat o părere similară și în cartea sa; în aceasta el a arătat că perestroika și politica de glasnost’ au învins, motiv pentru care Rusia nu este amenințată cu o revenire la trecut. „Câtă vreme sănătatea mi-a permis, am călătorit prin țară, am luat cuvântul în fața unui public de cel mai diferit. Și întotdeauna m-am convins de faptul că perestroika și glasnost’-ul au dat anumite impulsuri care sunt imposibil de distrus. Conștiința oamenilor s-a schimbat. Ei trăiesc în alt sistem de coordonate”, scrie fostul președinte al URSS.

„Probabil că a președinte am pierdut, m-a trădat încrederea în mine, nu am remarcat dublul pericol (care venea – n. trad.) de la capetele înfierbântate, radicalii nerăbdători și de la reacționarii din propriul meu cerc de colaboratori. Dar perestroika a învins. Revenirea la trecut nu este posibilă”, a subliniat fostul președinte.

Referindu-se, în interviul acordat publicației germane Der Spiegel, la problema unificării Germaniei în 1989, fostul lider al Uniunii Sovietice a declarat că acest eveniment este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a făcut. „Prețuiesc foarte mult această zi”, a afirmat acesta, remarcând faptul că în tot acest timp părerea sa nu s-a schimbat.

Demontarea zidului, care despărțise vreme de 28 de ani Estul de Vestul Germaniei, s-a produs pe 9 noiembrie 1989 din cauza mitingurilor de masă. Protestatarii cereau dărâmarea acestui zid pentru ca locuitorii Germaniei de Est să nu mai încerce să treacă în Occident.

Această construcție a devenit simbolul regimului comunist, precum și locul unde au murit peste o sută de persoane. Grănicerii au trebuit să tragă în cei care încercau să treacă zidul. Zidul Berlinului (13 august 1961 – 9 noiembrie 1989) nu numai că despărțea partea de vest a orașului de cea de est, dar separa și Berlinul Occidental de teritoriul Republicii Democrate Germania. Zidul a avut o lungime totală de 155 de kilometri.

Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a opinat, la începutul lunii noiembrie, că în actuala Germanie există convingerea că unitatea țării a devenit posibilă datorită inclusiv politicii de glasnost’ și perestroikăi făcută de Gorbaciov în URSS.

„Noi, nemții, știm cu-i datorăm această fericire: sutelor de mii de est-germani care au ieșit pe străzi să ceară libertatea.(…) Și le suntem îndatorați prietenilor și partenerilor noștri din Occident, precum și politicii de glasnost’ și perestroikăi, desfășurată de Gorbaciov, care au deschis calea spre unificare (Germaniei)”, a arătat șeful diplomației germane, citat de RIA – Novosti, într-un articol consacrat împlinirii a treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, eveniment marcat pe 9 noiembrie.

În perioada octombrie 2019 – octombrie 2020 în Germania se va desfășura așa-numitul An jubiliar al Unității Germane. Totodată, cu acest prilej a fost creată o comisie guvernamentală pentru organizarea jubileului. Pe 9 noiembrie, la Berlin și în întreaga Germanie se desfășoară festivitățile consacrate acestei date.

Articol de Angelina Milcenko / Traducerea Silvia Nicolau