Mihail Bulgakov: Scriitorul interzis care stârnește furie la Moscova și Kiev, la 84 de ani de la moartea sa

Romanul clasic al lui Mihail Bulgakov „Maestrul și Margareta„a fost respins de cenzura lui Stalin, iar acum o versiune cinematografică îi face pe adepții liniei dure pro-Kremlin să se revolte și să ceară ca regizorul să fie acuzat de terorism, relatează Sunday Times.

Al Doilea Război Mondial abia începuse când unul dintre cei mai mari scriitori ai Uniunii Sovietice a murit într-o relativă obscuritate, fără să vadă publicată cea mai ambițioasă operă a sa. Teama de poliția secretă a lui Iosif Stalin l-a determinat pe Mihail Bulgakov să ardă primele exemplare din „Maestrul și Margareta”, un roman satiric care descrie o vizită a diavolului și a cohortelor sale demonice în Moscova anilor 1930. Opera sa a fost adesea interzisă de cenzura sovietică.

Abia în anii 1960, când capodopera sa a fost publicată în cele din urmă în Occident și într-o ediție sovietică extrem de limitată, Bulgakov a câștigat în sfârșit faima și recunoașterea pe scară largă. Maestrul și Margareta este astăzi una dintre cele mai îndrăgite cărți din Rusia, iar fraze din roman, precum „A spune adevărul este ușor și plăcut”, au intrat în lexicul național.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Iată însă că, la mai bine de 80 de ani de la moartea lui Bulgakov, în timp ce în Europa izbucnește din nou un război major, viața și operele autorului născut la Kiev au aprins dezacorduri aprinse atât în Rusia, cât și în Ucraina.

În Rusia, un nou film despre „Maestrul și Margareta”, care, spre deosebire de roman, include în intriga sa multistratificată propriile lupte ale lui Bulgakov cu tiranicele autorități sovietice, este considerat pe scară largă ca o metaforă mușcătoare pentru actuala coborâre a Rusiei în totalitarism. Mihail Lokșin, regizorul filmului, a primit amenințări din cauza opoziției sale față de invazia Ucrainei și a sprijinului său pentru Kiev. Sprijinitorii liniei dure au cerut ca acesta să fie acuzat de terorism.

Vladimir Soloviov, un prezentator al televiziunii de stat, a denunțat filmul ca fiind „antisovietic și anti-Rusia modernă”, în timp ce Aleksandr Șolohov, un deputat din partidul de guvernământ Rusia Unită al președintelui Putin, a sugerat că ar trebui retras din cinematografe. Cu toate acestea, în ciuda criticilor și a îndoielilor legate de faptul că nu s-a știut dacă va fi lansat vreodată, „Maestrul și Margareta” a devenit unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din Rusia în ultimii ani.

„A merge să vezi filmul a devenit un fel de protest tăcut. Este un fel de mod de a arăta disidența”, a spus Lokșin. „A fost un miracol [faptul că filmul a fost lansat]. Le-am spus producătorilor că facem un film despre cenzură și că nu mă voi cenzura în niciun fel, mai ales în ceea ce privește războiul sau regimul.”

Când Lokșin, un cetățean american în vârstă de 43 de ani care a crescut la Moscova, a început să filmeze filmul în 2021, Kremlinul încă mai avea o oarecare toleranță față de disidență. Totul s-a schimbat atunci când Putin a ordonat tancurilor să intre în Ucraina și a lansat o represiune a gândirii independente fără precedent în Rusia din cele mai întunecate zile ale domniei sângeroase a lui Stalin.

„Este greu de imaginat că am ajuns, în doar doi sau trei ani, unde suntem acum, cu epurări de artiști și așa mai departe, ca la Stalin. Când l-am filmat, ne-am gândit că este relevant pentru că am văzut unde ar putea ajunge Rusia lui Putin. Dar nu am crezut că va fi nici pe departe atât de relevant pe cât a devenit”, a declarat Lokșin.

Reprezentarea în film a răstignirii lui Iisus, una dintre cele trei filoane din cartea lui Bulgakov, a căpătat un simbolism întunecat luna trecută, după ce Alexei Navalnîi, liderul opoziției despre care mulți sperau că va apărea într-o zi ca salvator al Rusiei, a murit într-o închisoare brutală din Arctica.

„El trebuie să fie îngropat într-un loc secret. Acest pământ este plin de superstiții, iar oamenii îl așteaptă pe Mesia în fiecare zi”, spune Pilat din Pont în filmul lui Lokșin, făcându-se ecou la încercările sinistre și în cele din urmă nereușite ale Kremlinului de a-l înmormânta pe Navalnîi în secret pentru a-i împiedica pe susținătorii săi să se adune la înmormântarea sa.

Denunțurile filmului de către câinii de atac ai lui Putin din mass-media sunt, de asemenea, reluate în versiunea de pe ecran a lui Lokșin, în care un membru al Uniunii Scriitorilor Sovietici condamnă una dintre piesele eroului ca fiind „o lucrare dăunătoare din punct de vedere politic și extrem de periculoasă”.

„Unele dintre lucrurile pe care criticii le spuneau despre mine copiau aproape exact lucrurile care se spuneau despre Bulgakov pe atunci. Era foarte bizar. Cred că Bulgakov ar râde în mormânt de asta”, a spus Lokșin.

Maestrul și Margareta a avut mult timp reputația de a fi blestemat în Rusia, iar Lokșin a declarat că unii actori au refuzat roluri în filmul său pentru că nu voiau să aibă de-a face cu el, chiar și înainte de război. Romanul lui Bulgakov a fost, de asemenea, sursa de inspirație pentru versurile piesei Sympathy for the Devil (Simpatie pentru diavol) a celor de la Rolling Stones. Când grupul a interpretat-o la un festival liber haotic din Altamont, California, în 1969, Mick Jagger a spus de pe scenă: „Întotdeauna se întâmplă ceva foarte amuzant când începem interpretăm asta”. Câteva minute mai târziu, Hells Angels, angajați ca agenți de securitate, au ucis un fan de 18 ani din mulțime.

„Nu am fost niciodată un tip superstițios, dar acest film are o viață proprie și cu siguranță există un fel de sentiment mistic din toate paralelele care au avut loc, dar și din rezonanța pe care a avut-o acest film. Și, fiind o persoană destul de rațională, încă mă lupt cu toate acestea”, a declarat Lokșin.

La Kiev, unde Bulgakov s-a născut în timpul epocii țariste, scrierile sale au provocat noi controverse de un alt fel. De etnie rusă, Bulgakov a fost acuzat că nu respectă cultura ucraineană și chiar că a scris „literatură de propagandă” care promova imperialismul rusesc.

În 1923, Bulgakov a scris un eseu batjocoritor cu ocazia unei vizite la Kiev, în care îi descria pe ucraineni ca fiind ignoranți, înapoiați și nedemni de încredere. În „Garda albă”, romanul său plasat în timpul războiului civil din Rusia, un personaj descrie ucraineana ca fiind o „limbă josnică care nu există cu adevărat”.

Pe fondul unei dezbateri aprinse cu privire la legăturile culturale ale țării cu Moscova, o statuie a autorului din fața muzeului Bulgakov din Kiev a fost stropită cu vopsea roșie după invazia rusă, pentru a sugera că romancierul avea mâinile pătate de sânge. Uniunea Națională a Scriitorilor din Ucraina a cerut închiderea muzeului, iar autoritățile au anunțat că intenționează să redenumească strada Bulgakov din Kiev.

De la începutul războiului, statui ale lui Alexandr Pușkin, poetul național al Rusiei, au fost, de asemenea, demolate în întreaga Ucraină, în timp ce Andrei Kurkov, cel mai faimos romancier ucrainean în viață, a declarat, de asemenea, că librăriile refuză să-i stocheze operele deoarece scrie în limba rusă, limba sa maternă.

Liudmila Gubianuri, directoarea muzeului Bulgakov, susține că disprețul autorului față de cultura ucraineană s-a atenuat de-a lungul vieții sale și subliniază că a corespondat cu dramaturgi ucraineni în ucraineană și a cumpărat un dicționar ucrainean pentru a-și îmbunătăți cunoștințele lingvistice. În ciuda controversei, ea a păstrat muzeul deschis în mod sfidător.

Cu toate acestea, Gubianuri este de acord cu protestatarii ucraineni care dărâmă statuile lui Pușkin, a cărui comemorare o respinge ca pe un „fetișism” încurajat în Uniunea Sovietică, care are puțin de-a face cu istoria ucraineană și mai mult cu hegemonia culturală rusă. Dar ea susține că Bulgakov este diferit și crede că povestea vieții și operele sale sunt mai importante ca niciodată în momentul în care Ucraina se confruntă cu istoria sa.

„Uniunea scriitorilor nu înțelege scopul muzeului. Nu este vorba despre glorificare, ci despre istorie. Nu este momentul să închidem ușa. Este momentul să o ținem deschisă”, a spus ea. „Suntem o țară europeană, tolerantă, în care dezbaterea este binevenită”.

Cu siguranță nu este cazul în Rusia lui Putin. Lokșin locuiește acum în America și probabil că ar fi arestat dacă s-ar întoarce la Moscova. „În mod evident, nu mă pot întoarce în Rusia”, a spus el. „Nu până nu se schimbă regimul. Iar acel regim trebuie să se schimbe”.