LIVE Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: Proiectul privind stagiul militar voluntar și Legea apărării naționale vor fi trimise azi la Parlament și sperăm să fie adoptat până la finalul anului / Tinerii vor putea face stagiu militar de 4 luni, plătit

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, susțin un briefing la finalul ședinței de Guvern. G4Media transmite LIVE:

Ora 13.23: Ministrul Ionuț Moșteanu răspunde la întrebările jurnaliștilor:

Legat de construirea dronelor împreună cu Ucraina: Ucraina a fost nevoită să inoveze rapid, sunt lideri în ce înseamnă producția de drone. Sunt inovativi și vrem să beneficiem de aceste inovații.

Au fost mai multe discuții, am discutat săptămâna trecută cu șeful cancelariei, urmează să semnăm o scrisoare de intenție și niște pași ulteriori până vom face un joint-venture.

Obiectivul e să finanțăm pe SAFE un proiect de construcție de done. Dorim să finalizăm aceste discuții cu join-venture concret între România și Ucraina.

Q: Cât investim în construcția de drone în colaborare cu Ucraina?

E o discuție destul de complicată, m-aș hazarda să dau un răspuns. Toată lumea vorbește de drone, toată lumea are o soluție. Există o particularitate aici, lucrurile evoluează foarte rapid. Acum trei ani nu discuta nimeni de drone.

Sunt un tip de echipament pe care nu rentează să le ții pe stoc. O dronă care acum este bună peste trei luni s-ar putea să nu mai ai ce face cu ea. Partea de tehnologie, de comandă, creierul unei drone este cel mai important. Aici este o cursă în care vreau să avem ca țară un cuvânt de spus pentru a dezvolta în acest domeniu.

Despre Zidul de drone:

Este o propunere a Comisiei care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Noi am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant pentru a crește capacitatea de apărare anti-aeriană. Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni. Cele mai multe drone care se fabrică acum nu sunt interceptoare, ci de atac.

Noi nu avem nevoie de drone de atac, ci de interceptoare. Și aici Ucraina mai are mult de lucru.

Este un proces de dezvoltare industrială care este în curs și care va continua într-un ritm rapid. Vrem să fim parte din soluția la această problemă și vom fi parte din soluție. Toate țările de pe flancul estic au nevoie de capabilități de apărare la sol, capabilități care să le vadă venind, radare moderne, și capabilități de doborâre a dronelor – sisteme clasice, cu radar, cu done.

Q: Ce va face statul în ce privește achiziția de blindate?

Toate echipamentele militare au costuri de mentenanță. E nevoie de înzestrarea armatei, Armata a fost cumva abandonată mulți ani de zile.

Toate țările europene și-au dat seama că sunt subechipate, subînzestrate.

Noi am stabilit în 2022 că achiziționăm 54 de tancuri Abrams, urmează să vină în 2027 – 2028. Etapa a doua de înzestrare este cu 216 tancuri.

Aceste ținte sunt stabilite împreună cu aliații. Am trimis către Parlament aprobarea pentru 216 tancuri și o sumă estimată de 6,5 miliarde euro.

Urmează o procedură de licitație restrânsă cu condiția de localizare a producției în România. Este esențial să avem baza industrială aici pentru producție și mentenanță. Asta va fi condiție obligatorie.

Estimez că în 2027 vom închide procedura și vom începe procesul de livrare a echipamentelor din faza a doua, care va dura ani de zile.

Q: Câți operatori de drone are Armata României acum?

Nu am informația exactă, nu avem o unitate de operatori de drone. Cele mai multe drone se folosesc pentru recunoaștere.

Ministerul Apărării caută cea mai eficientă soluție. Există interes din partea instituțiilor de învățământ de a dezvolta aceste capacități. E parte din focusul Armatei române. Echipamentele pe care le avem acum sunt mai degrabă echipamente sofisticate, gen Bayraktar. Zona de FPV este mai la început.

Q: Se conturează un scenariu în care dronele rusești ar putea fi lovite în Ucraina?

Nu, în momentul acesta nu. Aliații au decis că alianța nu se implică dincolo de granițele alianței, în spațiul aerian al Ucrainei. Decizia este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean.

Q: În legătură cu corveta din Turcia, când va fi operațională?

Va fi operațională din prima zi. Corveta e gata, e funcțională, e nouă, am primit aprobarea Parlamentului pentru a semna contractul. Undeva în noiembrie va fi finalizat acest contract, corveta va intra în serviciul armatei, are armament pe ea, standarde NATO. Peste armamentul standard va veni un sistem de rachete americane, care vor echipa toate forțele navale române. Integrarea se va face aici în România. E o corvetă de care armata română are nevoie.

Q: Cum ați dat ordinul de doborâre a dronei?

Nu am dat eu ordinul atunci, piloții au avut aprobarea de a doborî drona de la comandantul misiunii.

Q: Care sunt beneficiile pentru tinerii voluntari?

Datoria civică, un beneficiu financiar, am propus trei salarii medii pe economie. Cei mai buni dintre ei vor putea rămâne în Armată, ca militari profesioniști. E un lucru care se întâmplă cam peste tot în Europa.

Q: De câți militari ar avea nevoie România pentru parametri optimi?

Există țintă de 120.000 militari profesioniști, absolut suficientă pentru nevoile Armatei. Mai avem până acolo, suntem peste 80000, totul ține de dorința oamenilor de a intra în Armată.

Când vorbim de mărimea și înzestrarea Armatei, vorbim și de niște cheltuieli.

Q: Ați mutat bani de la înzestrare pentru plata salariilor?

Pentru MApN situația nu e gravă, am găsit soluții la rectificare.

Asta e situația pe care am moștenit-o. Bugetul a fost destul de fantezist, a supraevaluat veniturile și a diminuat cheltuielile.

O să reușim să stăm în bugetul aprobat la începutul anului.

Mandatul guvernului Bolojan e să reechilibreze situația bugetului României.

Q: Potrivit legii apărării, președintele poate dispune angajarea de capacități militare pentru protejarea cetățenilor români în afara teritoriului, chiar și în cazul unor conflicte militare?

În 2021 am avut efective militare în Afganistan, ne-am retras prin Pakistan cu retragerea SUA. În aceste cazuri trebuie deplasată și o forță de protecție.

Împreună cu aliații trebuie să putem lua decizii și să le și implementăm când e nevoie. O amenințare hibridă poate fi atacarea infrastructurii energetice, care poate deveni un atac la siguranța unei țări.

Creăm un lanț de aprobări transparent pentru a nu permite nimănui să abuzeze de el.

Q: S-a discutat în CSAT despre raportul privind ingerința Rusiei în alegerile din România?

Nu a existat discuția acesta în CSAT.

Q: Premierul Bolojan a anunțat că vrea să elimine excepții pe pensiile anticipate

Legea privind pensionarea militarilor a fost trecută recent, a fost jalon în 2023, aprobată cu Comisia, vârsta de pensionare este 63 de ani.

Această vârstă de poate scurta în funcție de tipul de încadrare și misiune.

Nu avem nicio altă discuție în acest moment. Dacă va fi o discuție, va trebui să implice tot sistemul național de Apărare, nu numai cu Armata.

---

Ora 13.15: Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu:

Am aprobat cele două proiecte care au reluat parcursul de avizare după schimbarea guvernului.

Pregătirea populației pentru Apărare, primul proiect. Astăzi a fost aprobat. Ambele proiecte vor merge către Parlament, vom cere procedură de urgență. Am încredere că vor fi adoptate până la finalul anului.

Primul proiect pleacă de la o necesitate reală: rezerva națională este îmbătrânită, în fiecare an pierdem din ea. În acest an trec în retragere peste 120.000 de gradați / soldați, care depășesc vârsta de 50 de ani. E nevoie să întinerim această rezervă.

Legea instituie o nouă formă de a veni ca militar voluntar în termen, patru luni de zile. Oricer tânăr/ tânără între 18 și 35 de ani poate face un stagiu militar.  Vor rămâne în rezerva operațională a armatei pentru perioada care va urma

Periodic vor fi diverse pregătiri, refamiliazări cu armamentul nou.

Patru luni de zile tinerii fac armata voluntar și rămân în rezervă. Propunem să fie remunerați după aceste 4 luni cu trei salarii medii.

Proiectul Legii Apărării Naționale este o necesitate a Armatei pentru că legea Apărării naționale este din 1994.

Legea definește Apărarea națională, stabilește rolul; MApN de conducere și integrare.

Statuează principiul conducerii unice pe stările constituționale, MAI stare de urgență, MApN stare de asediu. Creează un cadru pentru reacții adaptate gradual la nivel național și internațional.

Legile vor fi trimise azi la Parlament, sperăm să fie adoptate până la finalul anului.

---

Ora 13.09: Ministra Oana Țoiu răspunde la întrebările jurnaliștilor:

Q: Sunteți de acord că desființarea IDR?

Avem un obiectiv de a micșora numărul de instituții, pentru a răspunde presiunii în buget. MAE are un punct de vedere negativ față de acest proiect.

Q: De ce ați mers dvs la ONU și nu președintele Nicușor Dan?

Președintele a clarificat răspunsul.

Obiectivele noastre au fost axate pe siguranța cetățenilor noștri.

România a adresat preocupările României și solidaritatea cu celelalte țări în ce privește intrarea în spațiul aerian al unor drone.

România a fost nominalizată ca o țară care are sprijinul și solidaritatea din partea unei majorități a țărilor ONU.

Q: Care este procentul de detașări încheiate la MAE?

Am publicat aceste cifre, sunt publice pe site, avem decizia foarte clară de a înlocui acest instrument cu instrumentul concursului.

Avem deschise concursuri de angajare pe site-ul MAE.

Avem discuții la nivelul guvernului pentru a îmbunătăți regulile generale de detașare.

La nivelul corpului diplomatic, acest procent de detașări este sub 5%.

Q: În ce stadiu este proiectul de producere a dronelor defensive în colaborare cu Ucraina?

Ministrul Apărării poate răspunde întrebărilor tehnice.

Q: La CSAT s-a discutat ce va prezenta președintele la Copenhaga despre ingerința Rusiei?

Ultima ședință a fost când eram la sesiunea ONU din New York.

---

Ora 13.05: Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu:

Proiect de lege privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale va fi trimis în procedură de urgență la Parlament.

Scopul este un efect de descurajare.

România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredre, stabil și de predictibil.

Esențial se schimbă trecerea de la contravenție la sancțiune, cu pedeapsă de închisoare de la 1 – 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge la 12 ani. Competența este la DIICOT.

Considerăm eludarea sancțiunilor o amenințare la adresa securității naționale.

Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă un efect de descurajare și de consolidare a poziției României în rândul partenerilor săi.

Legea include o perspectivă modernă – include explicit criptoactivele în definiția fondurilor.

Principiul extrateritorialității active – se blochează posibilitatea de a folosi jurisdicții terțe ca paravan.

Este desemnat consiliul interinstituțional drept organism de coordonare.

Instrumentele de investigare se aliniază la legislația europeană.

Protecția avertizorilor de integritate – asigurăm protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor. Este inclus și comerțul cu bunuri restricționate.

A fost decis ca proiectul de lege să ajungă la Parlament în procedură de urgență, ne așteptăm ca până la finalul anului să fie adoptat.

---

Ora 13.04: A început briefingul la Palatul Victoria.

---

Ora 12.35: Briefingul încă nu a început.

---

Ora 12.15: Briefing la finalul ședinței de guvern susținut de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat Biroul de presă al Guvernului. G4Media va transmite LIVE.

---

Articolul inițial: Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, vor putea solicita Ministerului Apărării să participe, voluntar, la un program de pregătire militară de bază, conform unui proiect de lege care figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Guvernului.

Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

Înscrierea în program se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, declarat apt în urma unui proces de selecţie, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară.

Pe timpul derulării programului, soldaţii/gradaţii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen. De asemenea, se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Cetăţenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază primesc o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.

Centrele militare îi iau în evidenţă şi îi introduc în rezerva operaţională. Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă anual, prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate.

Proiectul de lege modifică şi completează legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

De asemenea, pe agenda şedinţei de guvern se află şi proiectul de lege a apărării naţionale a României, necesar în vederea „armonizării” cadrului normativ din domeniu, dar şi a abordării apărării naţionale în contextul apărării colective în cadrul NATO şi al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.

„Prin soluţiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relaţiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât şi instituţional”, reiese din expunerea de motive.

Conform proiectului, în caz de ameninţări sau pericole care pot afecta suveranitatea, independenţa sau caracterul naţional, unitar şi indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autorităţile şi instituţiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competenţă stabilite prin legislaţia de organizare şi funcţionare.

„Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilităţi militare şi nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, la propunerea Preşedintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se mai arată în proiect.

Executivul urmează să adopte şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind fabricarea, reambalarea şi comercializarea produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul României. Conform acestuia, produsele de protecţie a plantelor vor fi folosite numai de către utilizatorii profesionişti instruiţi şi certificaţi.

Comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor să va desfăşura în condiţii de siguranţă, astfel încât riscurile asociate să fie reduse la minimum.

Proiectul stabileşte sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării normelor privind fabricarea, reambalarea, comercializarea, importul, exportul, utilizarea şi prestarea de servicii cu produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României, care trebuie să fie „eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare”.

În baza unei hotărâri de guvern, urmează să se acorde cetăţenia română baschetbalistului american Russell Daron, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, Pennsylvania.

„Daron, prin evoluţia sa şi prin valoarea sportivă excepţională, este în atenţia Federaţiei Române de Baschet pentru participarea la competiţii internaţionale, campionate continentale, Campionate Mondiale, turnee internaţionale”, reiese din expunerea de motive.