Le Monde: Palestina, falie între occidentali și o parte a Sudului global / Parisul, Londra, Washingtonul, Berlinul și Roma și o parte din țările BRICS au condamnat fără rezerve atacul sângeros al Hamas / Sudanul, China sau Egiptul s-au arătat mai ezitante

Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a fost o oportunitate, în 2022, de a vedea noi fracturi pe scena internațională. Acestea sunt din nou testate de explozia regională care a fost ofensiva mortală a Hamas pe pământul israelian din 7 octombrie, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

Reacțiile față de agresiunea rusă au dat naștere unei entități geopolitice denumite adesea „Sudul Global”, un termen generic a cărui relevanță a fost contestată. Acest ansamblu geopolitic s-a manifestat prin distanțarea față de pozițiile pro-ucrainene ale taberei occidentale, justificate de principii de drept internațional fundamentale, precum respectarea granițelor sau suveranitatea teritorială.

Multe țări din acest sud global au condamnat apoi o poziționare cu geometrie variabilă. Argumentul „standardului dublu” a fost adesea prezentat pentru a critica indignarea considerată selectivă asupra teritoriilor cucerite cu forța. După lovitura sângeroasă a Hamas, chestiunea palestiniană separă încă o dată blocul occidental de o masă critică a Sudului în ansamblu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Occidentul s-a regăsit într-o condamnare fără rezerve a băii de sânge și a răpirii soldaților și civililor israelieni comise de militanții Hamas, organizație plasată de multă vreme pe listele negre americane și europene ale organizațiilor teroriste. Această condamnare a fost completată de exprimarea sprijinului total și fără rezerve pentru autoritățile israeliene. Această poziție a fost ilustrată printr-o declarație comună a cinci țări, Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit și Italia, care au menționat succint și „aspirațiile legitime ale poporului palestinian”, fără a spune cum ar putea fi acestea realizate.

Poziția occidentală este împărtășită de trei membri ai grupului extins BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) – o colecție de țări emergente reprezentând 40% din populația lumii și care doresc să reprezinte Sudul Global. Este vorba în primul rând de India, țara fondatoare a BRICS, al cărei prim-ministru, Narendra Modi, și-a exprimat imediat „solidaritatea” cu Israelul fără a menționa soarta palestinienilor, și Argentina, admisă în grup în timpul ultimului summit. Principalii candidați la alegerile prezidențiale din Argentina, programate pentru 22 octombrie, au oferit sprijin fără echivoc statului evreu.

Semnatare ale Acordurilor Abraham – care au deschis o nouă fază de normalizare a țărilor arabe cu Israelul în 2020, Emiratele Arabe Unite, admise de asemenea în BRICS în august, au denunțat mai întâi escaladarea violenței, fără a numi părțile. Sudanul, un alt semnatar al acestor acorduri, a ales tabăra opusă.

Africa de Sud evocă colonizarea

Cu riscul de a sublinia limitele BRICS extinse, precum și coerența conceptului geopolitic al Sudului Global, celelalte țări fondatoare au adoptat o poziție care combină respingerea violenței cu cererea de dezescaladare și cu reamintirea mai asertivă a sorții palestinienilor. China a reacționat astfel adoptând ceea ce a prezentat ca fiind „o poziție de echilibru”: Beijingul s-a declarat „profund îngrijorat de escaladarea actuală a tensiunii și a violenței dintre Palestina și Israel”, fără a numi pe nimeni responsabil, în timp ce a cerut „tuturor părților implicate să rămână calme și să-și exercite reținerea, să înceteze imediat focul, să protejeze civilii și să prevină în continuare deteriorarea situației”.

Confirmându-și poziția de excepție în cadrul NATO, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a invitat pe israelieni și pe palestinieni să „acționeze în mod rezonabil” și „să se abțină de la a acționa impulsiv, ceea ce ar crește tensiunile”. Mediatorul tradițional al crizelor din Gaza, Egiptul, a făcut același lucru.

Susținător istoric al cauzei palestiniene (șeful Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, a studiat la Universitatea Patrice-Lumumba din Moscova), iar astăzi în relații excelente cu Israelul, Rusia a făcut același lucru. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat pe 9 octombrie că crearea unui stat palestinian este soluția „cea mai credibilă” a conflictului.

Un alt tovarăș de drum, Africa de Sud, s-a menținut pe o poziție pro-palestiniană, considerând, potrivit partidului de guvernământ (ANC), că „această nouă conflagrație este consecința ocupării și colonizării ilegale continue a Palestinei”, fără a menționa Hamas. O poziție adoptată și de Uniunea Africană, chiar dacă o bună parte din țările africane, în care cauza palestiniană a scăzut în importanță de-a lungul anilor, nu s-au exprimat.

O minoritate de țări din Sudul Global, pe o axă care se întinde de la Liban până la Afganistan, incluzând Algeria și Tunisia, s-au pronunțat în cele din urmă fără nicio rezervă în favoarea palestinienilor, sau chiar a Hamas. Inclusiv unul dintre cei mai noi state intrate în BRICS, Iranul.

Sursa: Le Monde/ Rador Radio România/ Traducerea: Ruxandra Lambru