Le Monde: ”Acest instrument poate schimba regulile jocului” / Ce prevede planul SAFE de finanțare a unui sistem de apărare al Uniunii Europene în valoare de 150 de miliarde de euro

În materie de apărare, Europa nu a avansat niciodată cu o asemenea viteză. În timp ce, pe 4 martie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat un plan de investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în cheltuieli de apărare până în 2030, primele instrumente de finanțare sunt acum implementate.

Marți, 27 mai, Cei Douăzeci și Șapte au adoptat regulamentul de instituire a așa-numitului fond „SAFE”. Optând pentru o procedură legislativă de urgență, care ocolește Parlamentul European, Comisia și statele membre intenționau să creeze rapid această facilitate financiară de 150 de miliarde de euro, menită să accelereze reînarmarea Bătrânului Continent, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

„Acest instrument poate schimba regulile jocului”

Franța a luptat din greu pentru a impune un criteriu strict de preferință europeană pentru beneficiarii acestui împrumut. Statele vor putea achiziționa doar echipamente fabricate în Europa, ale căror componente provin în proporție de 65% de pe continent. Cu toate acestea, regulamentul prevede scutiri pentru anumite echipamente care nu sunt disponibile în prezent în Europa.

„Acest instrument poate schimba regulile jocului”, a declarat un alt diplomat la Bruxelles. „Pentru baza industrială de apărare europeană, disponibilitatea capitalului și agregarea cererii din partea mai multor state, care vor trebui să se sincronizeze, vor oferi un efect de creștere substanțial pentru producători”.

Deși o treime dintre țări pot împrumuta în prezent la o rată a dobânzii mai bună decât cea a Uniunii Europene, toate își fac totuși calculele, deoarece condițiile europene rămân atractive din punct de vedere financiar. Franța a anunțat că, dacă instrumentul își îndeplinește obiectivele, în special în ce privește preferința pentru producătorii europeni, s-ar putea angaja în proces, dar Parisul nu a luat încă o decizie.

Alte țări regretă în continuare alegerea Comisiei de a favoriza împrumuturile în locul granturilor. „Problema cu SAFE”, mărturisește un diplomat din sudul Europei, „este că ne mărește și mai mult datoria. Dacă ar fi granturi, țările care se confruntă cu deficite ar putea de fapt să investească mai mult”.

Ca răspuns la această problemă, Comisia a oferit un răspuns inițial în aprilie, facilitând mobilizarea fondurilor naționale de către statele membre dispuse. Aceasta a sugerat ca țările să utilizeze flexibilitatea Pactului de stabilitate și creștere pentru a scăpa parțial de constrângerile bugetare europene atunci când investesc în apărare.

Astfel, țările pot activa clauza națională de excepție, care le va permite să cheltuiască până la 1,5% din produsul lor intern brut pentru reînarmare în fiecare an, timp de patru ani, fără a risca să depășească limitele bugetare. Cu alte cuvinte, cheltuielile decise în temeiul acestui cadru nu vor fi luate în considerare la calcularea raporturilor datorie-PIB și deficit-PIB, care, conform criteriilor de la Maastricht, nu trebuie să depășească 60%, respectiv 3%.

„Prioritatea noastră este reducerea deficitului”

În acest context, Comisia a calculat că pentru apărarea Bătrânului Continent ar putea fi eliberate 650 de miliarde de euro. În realitate, este foarte puțin probabil ca această sumă să fie atinsă. Doar cincisprezece state membre și-au declarat intenția de a activa clauza de salvgardare națională – Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria și Republica Cehă, iar Croația s-ar putea alătura în curând acestora.

Așadar, în afară de Germania, lipsesc cele mai mari economii europene: Franța, Italia, Spania și extrem de ortodoxa financiar Țările de Jos. Cu o datorie publică în creștere, care depășește 100% din avuția națională, primele trei nu pot risca să îngrijoreze piețele și să vadă ratele dobânzilor crescând.

„Prioritatea noastră este reducerea deficitului”, insistă Ministerul Finanțelor, care se așteaptă să reprezinte 5,6% din PIB în 2025, potrivit Comisiei. „Aceasta este o chestiune de suveranitate care depășește cu mult regulile europene. Acest lucru nu împiedică Franța să aibă deja cheltuieli semnificative pentru apărare și să le poată crește în viitor.” Dacă Franța ar recurge imediat la SAFE, ar trebui să se împrumute mai puțin direct, pe cont propriu.

La Roma, guvernul Giorgiei Meloni spune de asemenea că vrea să aștepte summitul NATO din 24-25 iunie, care ar putea ridica obiectivul de cheltuieli pentru apărare de la 2 la 5% din PIB. Însă Italia, deja în urmă în eforturile sale de reînarmare, trebuie să ia în considerare și înclinațiile pro-ruse ale Ligii, care face parte din coaliția de guvernământ.

Prin urmare, Parlamentul European estimează, într-o notă publicată în luna mai, că flexibilitatea bugetară acordată de Comisie ar trebui să permită generarea, dacă nu a 650 de miliarde, atunci a unei sume între „293 și 337 de miliarde de euro” de cheltuieli suplimentare pentru apărare. „Rămânem deschiși la noi cereri” de scutire, repetă comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Comisia trebuie să decidă asupra cererilor de activare a clauzelor derogatorii pe 4 iunie, înainte ca miniștrii europeni de finanțe să le valideze definitiv. (Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru)

Cum este văzut proiectul de presa din Rusia / Nezavisimaia Gazeta: Uniunea Europeană se pregătește pentru un posibil război cu Rusia

La ședința Consiliului Afaceri Generale al UE, a fost aprobat un instrument financiar care permite creșterea considerabilă și într-un timp relativ scurt a investițiilor în industria de apărare. Europenii vor să se înarmeze prin forțe proprii, fără să se bazeze ca în trecut exclusiv pe „umbrela” de apărare americană. Decizia adoptată pe 27 mai constituie unul dintre cei mai importanți pași făcuți în această direcție, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată Rador Radio România.

„Acțiune pentru asigurarea securității Europei” (Security Action for Europe, SAFE), cum se numește acest instrument, este un program de creditare în valoare de 150 de miliarde de euro, format din fonduri ale Uniunii Europene. Cu ajutorul acestuia, după cum se arată în comunicatul Consiliului UE, vor fi finanțate „investițiile urgente și de anvergură” în producția de armament. Fiecare dintre țările membre ale Uniunii Europene se poate adresa la SAFE și poate primi în acest scop un împrumut pe termen lung în condiții avantajoase.

Se presupune că acest lucru ar trebui să accelereze foarte mult reînarmarea armatelor țărilor europene, fără ca soluționarea acestui obiectiv să devină o povară grea pentru economia lor. Acest lucru este deosebit de important pentru statele sărace, conform standardelor europene, ale căror teritorii sunt considerate de strategii Uniunii Europene drept un posibil teatru de operațiuni militare în cazul în care lucrurile vor ajunge la un conflict armat direct cu Federaţia Rusă. În primul rând, acestea sunt statele baltice – Lituania, Letonia, Estonia, cu armatele lor minuscule și cu arsenalele lor destul de epuizate, din care Ucraina se aprovizionează activ. Din această cauză SAFE prevede achiziții colective de armamente cu participarea a cel puțin două țări. Numai în cazuri urgente, când este nevoie de armament foarte rapid și problema prețului nu mai are însemnătate, o țară are dreptul să acționeze singură.

Programul SAFE conține o prevedere care va afecta serios întreaga politică de apărare a UE, chiar dacă relațiile cu Rusia se vor normaliza cumva. Împrumuturile se vor acorda pentru achiziții nu numai în țările membre ale Uniunii Europene, ci și în cele care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) sau ale Spațiului Economic European (EEA). Mai simplu vorbind, armamentul poate fi achiziționat și dn Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Nefiind membre ale UE, acestea se integrează astfel strâns în sistemul de apărare comun al UE.

Lucru interesant, același lucru se poate spune acum și despre Ucraina. Conform SAFE, și în această țară se pot face achiziții, deși Ucraina nu face parte nici din Spațiul Economic European, nici din Asociația Europeană a Liberului Schimb. Se poate spune că, cel puțin parțial, visul multor ucraineni cu privire la integrarea europeană se va realiza – ea va deveni astfel un element al spațiului de apărare comun al UE. Fiindcă veni vorba, despre acest lucru vorbea deschis încă în luna martie comisarul european al economiei, Valdis Dombrovskis. Pentru UE însă, e pesemne important să folosească în interesul său realizările complexului militaro-industrial ucrainean, care acum sunt „testate” pe câmpul de luptă.

E greu să spui că SAFE este un program anti-american, în ciuda faptului că nu prevede achiziții de armament din SUA, iar Donald Trump le cere în permanență europenilor să cumpere mai mult tot ce este american, inclusiv arme. UE consolidează capacitatea de apărare a țărilor membre NATO cele mai dependente de sprijinul militar extern – țările baltice, facilitând astfel soluționarea potențialelor sarcini militare pentru Pentagon.

Iar statele baltice reprezintă regiunea pentru care americanii intenționează să intervină cu siguranță. Problema nu ține doar de importanța strategică a regiunii, ci și de faptul că Lituania, Letonia și Estonia nu îl supără pe Trump, fiind niște „vârfuri” în ce privește cheltuielile de apărare. Președintele SUA insistă categoric ca toate statele membre NATO să respecte cerința [în fapt un obiectiv opțional auto-asumat de membri, al cărui termen-limită a și expirat în 2024 – n.red.] comună pentru membrii alianței privind cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare.

Cu câteva zile în urmă ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că țara sa, precum și Letonia și Lituania, sunt gata chiar să depășească acest indicator. Anul viitor ele vor cheltui deja 5% din PIB. Deși creșterea cheltuielilor pentru apărare la acest nivel nu este încă o cerință oficială a alianței față de membrii săi. Până în prezent, există doar dorințele respective ale lui Trump și ale secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Programul SAFE a fost aprobat de Consiliul UE aproape în unanimitate. S-a abținut Ungaria. Încă din luna martie parlamentul acestei țări, dominat de partidul Fidesz care îl susține pe prim-ministrul Viktor Orbán, aflat de mulți ani în această funcție, a adoptat o rezoluție în care se cere să se facă tocmai acest lucru. Autoritățile ungare intenționează să își reînarmeze armata singure, neconvinse de imparțialitatea distribuirii banilor UE între țări. Budapesta reamintește că i-au fost înghețate fondurile UE de redresare din cauza faptului că Orbán, contrar insistențelor UE, nu a armonizat legislația ungară cu cerințele de respectare a principiilor democrației și statului de drept.

Probabil pentru a-l influența pe recalcitrantul prim-ministru ungar, pe ordinea de zi a Consiliului UE a fost introdusă problema privind posibila privare a Ungariei de dreptul de vot în structurile conducătoare ale Uniunii Europene. Articolul 7 din Tratatul UE permite o astfel de opțiune pentru țările a căror politică este în dezacord cu valorile europene. Se poate spune că această metodă de influențare a funcționat. Cel puțin Ungaria nu s-a opus, ci doar s-a abținut.

Sursa: NEZAVISIMAIA GAZETA / Rador Radio România /.