Klaus Iohannis, la ședința Consiliului European de la Bruxelles: Suntem dispuși să acceptăm ținte climatice destul de ambițioase, dar nu sunt dispus să acceptăm ținte ambiționase necondiționat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi după amiaza, la Bruxelles, unde are loc ședința Consiliului European, că pe agenda discuțiilor din această după amiază se află și țintele climatice pentru 2030. Iohannis a declarat că România este dispusă să accepte ținte ”destul de ambițioase”, dar că nu necondiționat.

”Este imporant să putem gestiona tranziția către o țintă ambițioasă. Pentru asta trebuie să fim lăsați să ne alegem mixul energetic. Pentru România este important ca în faza de tranziție să folosim gazul natural, de exemplu cel din marea Neagră”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Redăm mai jos cele mai relevante declarații:

• Este nevoie de accelerarea negocierilor pe Brexit. Noi Uniunea rămânem uniți, ne dorim un acord cu Regatul Unit. Echipa de negociere a primit încurajări să continue. Mai sunt puține săptămâni până la finalul anului, când aceste negocieri trebuie finalizate. Este calea cea mai bună pentru a garanta un parteneriat solid între UE și regatul Unit. Este foarte important și pentru cetățenii noștri din Regatul Unit și pentru firmele noastre.
• Imediat după ce mă întorc în sala de consiliu vom începe discuțiile pe ținte climatice. O temă sensibilă dar importantă și pentru noi. E vorba de felul în care UE își va seta ambițiile. Cît de buni vrem să fim pentru a reduce impactul climatic nefavorabil, furtuni, călduri excesive, ierni de excesive. Există propuneri de ținte climatice, acum discutăm ținta pe care o punem pînă în 2030. Azi vom discuta în profunzime cum vedem noi liderii statelor, liderii guvernelor această chestiune. Noi, eu, suntem dispuși să acceptăm ținte destul de ambițioase, dar nu sunt dispus să acceptăm ținte ambiționase necondiționat. Este imporant să putem gestiona tranziția către o țintă ambițioasă. Pentru asta trebuie să fim lăsați să ne alegem mixul energetic. Pentru România este important ca în faza de tranziție să folosim gazul natural, de exemplu cel din marea Neagră. Sunt dispus să discutăm ținte climatice ambițioase, aceste lucruri sunt imporante pentru noi în România, pentru societatea românească.
• În final, legat de Covid 19. Chiar azi președinta comisiei a intrat în autoizolare, după ce ne-am salutat la începutul ședinței. În cazul meu nu există nici un pericol, am purtat mască, doamna von der Leyen a fost testată negativ în această dimineață. Reiterez importanța măsurilor preventive. Cum ar fi fost dacă doamna președinte n-ar fi avut mască sau nu ar fi păstrat distanța. Instrumentele sunt simplu, la îndemâna noastră, masca, distanța, igiena mâinile și atunci suntem mult mai siguri. Și azi am fost amărât când am citit că avem peste 4000 de cazuri la noi în  țară. Respectați aceste reguli simple pentru ca împreună să îngrădim răspândirea acestei boli.

Context

Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050 iar Parlamentul European a cerut pe data de 8 octombrie obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040. Astfel, eurodeputații au cerut o reducere de 60% a emisiiilor până în 2030, în condițiile în care Comisia Europoean a propus recent ca obiectivul să fie de „cel puțin 55%”, se arată într-un comunicat al biroului de presă al Parlamentului European.

Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop.

Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Eurodeputații mai doresc să creeze un Consiliu European pentru schimbările climatice (ECCC). Acest organism științific consultativ independent privind schimbările climatice ar urma să analizeze dacă politicile sunt coerente și să monitorizeze progresele realizate.