INTERVIU Iuliu Winkler, UDMR: Accept condiționarea accesului la fonduri UE de respectarea statului de drept, dar cu două condiții/ Nu negociem cu grupul suveraniștilor. FIDESZ și PPE au nevoie unul de altul

O bază legală fermă și care să corespundă tratatelor UE, dar și criterii clare, acestea sunt cele două condiții pe care trebuie să le îndeplinească o eventuală decizie a Comisiei Europene de a lega respectarea statului de drept de accesul țărilor membre UE la fondurile comunitare, susține europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler, într-un interviu acordat G4Media.ro. Winkler conduce lista UDMR la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Winkler s-a referit și la situația specială a FIDESZ, partidul condus de premierul ungar Viktor Orban, și un partener puternic al UDMR. FIDESZ a fost suspendat recent de PPE, dar, subliniază Iuliu Winkler, o decizie finală este încă departe.

• G4 Media propune candidaților la alegerile europarlamentare o dezbatere pe marile teme europene în contextul alegerilor pentru PE din 26 mai. Brexit, relația României cu SUA și UE, dar și măsurile pe care le-ar putea lua Comisia Europeană pentru protejarea statului de drept vor fi abordate într-o serie de interviuri cu candidații care conduc listele principalelor partide înscrise în cursa pentru Parlamentul European.

Rep: Ce va face UDMR în cazul în care FIDESZ va fi exclus din PPE? Va părăsi PPE sau va rămâne în acest grup politic?

Iuliu Winkler: Poziția pe care UDMR a exprimat-o și cu ocazia recentei Adunări Politice a PPE, în care s-a discutat despre relația cu FIDESZ, este aceea că PPE are nevoie de FIDESZ, iar FIDESZ are nevoie de PPE. Altminteri, decizia suspendării a fost luată de ambele părți, cele 190 de voturi din cele 193 exprimate reprezentând o proporție relevantă.

S-a constituit „comisia de înțelepți” a PPE, condusă de Herman Van Rompuy, fostul președinte al Consiliului European, iar raportul acesteia va fi prezentat în toamna acestui an, probabil cu ocazia Congresului PPE.

O decizie cu privire la viitorul FIDESZ în PPE este un punct îndepărtat. Când vom ajunge pe drumul nostru în acel punct, atunci vom lua decizia cuvenită. În orice caz, merită amintit faptul că UDMR este astăzi cel mai vechi membru al PPE din România.

Construcția politică pe care noi am desfășurat-o în PPE este una deosebit de consistentă și de valoroasă, iar valorile UDMR creștin-democrate bazate pe respectul demnității umane, al libertății, democrației și statului de drept sunt aceleași pe care PPE le susține în Europa.

Rep: Poartă UDMR discuții cu grupul suveraniștilor?

IW: Nu, UDMR nu poartă asemenea discuții. De altfel, eu cred că trebuie făcută o distincție clară între partidele pan-europene, care sunt prezente în viața politică europeană, și mișcările, inițiativele, grupurile care acum își conturează identitatea.

Un grup politic din Parlamentul European nu înseamnă neapărat și existența unui partid pan-european corespondent care să fie prezent, dacă nu în toate, măcar în marea majoritate a statelor membre.

Cel mai bun exemplu, cred, este acela al Verzilor europeni, care nu s-au putut afirma în mediul politic din numeroase state membre.

Rep: Care este punctul de vedere al UDMR în privința condiționării acordării fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept, combaterea fraudelor și a corupției?

IW: Exprim un punct de vedere personal, afirmând că sunt de acord cu această condiționare, dacă vor fi îndeplinite două condiții.

Prima este aceea a determinării unei baze legale ferme ancorate în textul tratatelor UE. Propunerile formulate până în prezent par să nu îndeplinească această condiție, cel puțin dacă luăm în considerare opinia extrem de rezervată exprimată de Serviciul legal al Consiliului European.

A doua condiție este aceea a formulării criteriilor clare, fără echivoc, care să stea la baza evaluării unuia sau altuia dintre statele membre. Această formulare nu-mi aparține, ci este preluată din dezbaterile care au loc  de cel puțin doi ani în LIBE – Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European – care propune crearea unui nou mecanism referitor la statul de drept.

Acest mecanism trebuie să formuleze criteriile despre care făceam vorbire mai înainte, iar dacă statele membre sunt supuse analizei, atunci mecanismul statului de drept trebuie să fie aplicat tuturor. Toate statele membre trebuie supuse analizei.

Fiecărui stat membru al UE trebuie să i se întocmească un raport de țară, anual sau la doi ani, bazat pe criterii clare, cuantificabile, care se aplică tuturor la fel, eliminând astfel caracterul strict politic al unui astfel de demers.

Rep: Cum trebuie să se poziționeze România în relația cu cei doi parteneri strategici ai săi, SUA și Uniunea Europeană, având în vedere divergențele vizibile dintre cele două blocuri, pe plan comercial?

IW: România are o poziție unică sau cel puțin foarte specială în geografia politică a continentului european. De aceea, România este condamnată să reușească să fie în același timp un bun membru al UE, dar și un bun partener transatlantic.

Divergențele comerciale dintre UE și SUA au fost generate de ocupantul Casei Albe, care, de altfel, a și ordonat întreruperea negocierilor tratatului transatlantic – TTIP.

În mod deloc surprinzător, negocierile UE-SUA sunt azi împiedicate de Franța, un alt aliat strategic al României. Suntem într-o situație globală de maximă volatilitate în care cărțile trebuie jucate cu mare finețe.

Președinția rotativă a UE pe care România o deține în această perioadă ar fi fost o bună ocazie pentru obținerea unor rezultate care să cimenteze acest rol de punte euro-atlantică pe care țara noastră l-ar fi putut juca dacă exista o mai bună coordonare între guvern, diplomație și Palatul Cotroceni.

Rep: Cum va trebui să arate relația României cu Marea Britanie, în contextul Brexit, deopotrivă în timpul negocierilor duse de UE cu Marea Britanie, dar și după ieșirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană?

IW: Brexitul este un mare eșec atât pentru Regatul Unit, cât și pentru UE, iar acest lucru este adevărat indiferent de modalitatea concretă prin care procesul se va încheia într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.

România trebuie să fie preocupată, în primul rând, de respectarea drepturilor celor peste 400.000 de cetățeni români care astăzi, posedând un statut legal, muncesc, studiază, fac afaceri în Marea Britanie.

A doua prioritate trebuie să fie aceea a menținerii unor bune legături economice și comerciale, dar și a celor de politică de securitate.

• NOTA: G4Media a trimis întrebări tuturor partidelor relevante de pe scena politică: PSD, PNL, ALDE, USR, PLUS, UDMR, PMP, Pro România. Materialele vor fi publicate în ordinea primirii răspunsurilor de la candidați.