Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Verificarea tezelor de doctorat mai vechi, precum cea a ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, susținută în anul 2000, nu poate fi făcută prin softuri anti-plagiat într-o manieră în care “să tragi o concluzie definitivă”, spune într-un interviu acordat Edupedu.ro Dacian Dragoș, președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, dar și al comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. De ce? “Nu ai acces la resursele care existau atunci – nu sunt scanate, nu sunt puse pe internet, nu ai cu ce să compari”. Întrebat ce soluție de verificare ar produce, în astfel de cazuri, rezultate mai apropiate de adevăr, el a spus: “Numai prin publicarea integrală a tezei”.
Edupedu.ro a apelat la opinia specialistului după ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a publicat duminică seara, pe Facebook, raportul făcut de o comisie numită acum un an pentru a verifica, la cererea sa, teza de doctorat pe care a susținut-o în anul 2000. Comisia a fost formată din trei profesori universitari, ale căror nume sunt, în postarea ministrului, șterse cu markerul. În conferința de presă de joi, la întrebarea Edupedu.ro, ministrul Cîmpeanu a spus că a primit raportul prin care USAMV susține că nu a plagiat în teza de doctorat în urmă cu aproape un an, dar că nu îl făcuse făcut public fiindcă „nu cred că era momentul să mă laud cu un conținut laudativ”.
Potrivit lui Dacian Dragoș, “tezele mai vechi nu pot fi astfel verificate (prin softuri antiplagiat – n.red.) în așa fel încât să tragi o concluzie definitivă. Pentru că nu ai acces la resursele care existau atunci – nu sunt scanate, nu sunt puse pe internet, nu ai cu ce să compari. Foarte târziu după aceea, din 2010-2011, poți spune că pentru tezele în română mai găsești surse pe Internet.
Ce prosteala ieftina hahhahaha
De ce nu-și publică teza? Fiindcă e plagiată.
Romania ca o hazna moralā. Abator de oameni inteligenti. A locui este a înghiti rahat zilnic. Ce sowrante?!!
In Germania o asociatia profesionala a inginerilor, VDI, publica automat toate tezele de doctorat si le distribuie in masa in institute de cercetare, universitati, firme in domeniu. Daca ai scris o prostie, o vad toti si ramane batuta in cuie, motiv pentru care conducatorii sunt extrem de atenti la orice amanunt al tezei. La noi faci o teza, o vede doar comisia si dupa cativa ani dispare cu totul. Sunt o gramda de MosTeaca la care nu mai gaseste nimeni tezele de doctorat. Ce mare lucru este sa publici astazi si la noi, toate tezele, in momentul sustinerii, un exemplar pleaca la Biblioteca Nationala, cate unul la orice universitate iar restul distribuite gratuit, sub forma electronica, la cine vrea sa se uite in ele. Este o cheltuiala, dar mica, si s-ar rezolva problema de acum inainte.
Orisicare plagiat este usor descoperibil si fara softul atasat . Textele plagiate se diferentiaza de restul spuselor originale ce tin de scrierea autorului . Este usor observabila oricare forma de copiere a altor lucrari .punerea in fraza , limbajul folosit , cuvinte ce nu apartin autorului diferentiaza rapid pasajele din scriere ce nu au legatura cu originalul .Nu trebuie decit cautate lucrarile ce contin plagiatul .Un cunoscator al subiectului unei teze isi da seama instantaneu de unde sunt preluate frazele plagiate .
Partial adevarat, si doar pentru plagiate grosolane. Mai sunt situatii de plagiat, la fel sau chiar mai grave, in care pasajele preluate sunt traduse sau parafrazate. In aceste cazuri, software-ul este aproape cu totul ineficient, chiar daca IA a inceput sa ajute.
După cum bine știm tezele de doctorat sunt lucrări științifice originale care aduc noutăți de valoare în domeniu, mai multă sau mai puțină valoare dar suficientă încât să fie evaluate favorabil de comisie și validate cu titlul de doctor.
Ele ar trebui să fie publice și să poată fi găsite pt. scputea fi consultate de oricine care este interesat de temă pt. a beneficia de plusvaloarea oferită de aceste lucrări.
Prin lege ele trebuie să fie publice și nu ținute la secret.
Sunt la secret cele care sunt plagiate.
Problema ar trebui pusa altfel. Ce cercetator este cel care nu publica teza de doctorat sub forma de carte? Asta ar trebui sa devina criteriu national pentru orice post de cadru didactic universitar sau cercetator stiintific, de la lector / CS pana la prof. univ. / CS I.
Fix de la Babes-Bolyai, unde cel mai corupt rector bantuie (suprem din ciclul hotul striga hotii), si-a gasit sa comenteze?? Siderant!
Verificarea autenticității unei teze nu este condiționată de aplicabilitatea vreunui soft la textul dat, ci a cunoașterii&eticii. Dacă teza se dovedește ulterior plagiată, una din două: ori conducătorul științific, laolaltă cu referenții nu stăpînesc domeniul de referință al tezei, ori sînt corupți!
Asa o banuiala am ca daca se verifica chiar si cu softurile alea apare ca “altii au plagiat” dupa lucrarea lui chiar daca ea nu a fost publica…