G4Media.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează CCR în legătură cu modificările…

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează CCR în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi miercuri în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, relatează Agerpres.

Modificările adoptate luni de către Senat reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

Conform unui comunicat al Instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

„Sub aspect extrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea actului normativ în întregime, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de camera decizională (Senatul României) modifică substanţial obiectul de reglementare, configuraţia şi conţinutul legii adoptate de prima cameră sesizată (Camera Deputaţilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 (art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept”, spune ICCJ.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă de modificare a legii privind statutul magistraţilor şi a legii organizării judiciare, care reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.

Propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari ai USR PLUS, care a pus în acord prevederile actuale cu decizia 454/2020 a Curţii Constituţionale, a înregistrat 75 de voturi „pentru”, 48″împotrivă” şi o abţinere.

Senatorii au aprobat reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT. Această reducere era stipulată în forma iniţială a proiectului de act normativ, însă deputaţii nu au acceptat această soluţie, fiind respinsă în plenul Camerei Deputaţilor, care s-a pronunţat pe 26 mai, în calitate de prim for legislativ.

Proiectul prevede abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine” la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.

Potrivit celor adoptate, transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă.

În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Declanşarea procedurii de transfer se decide, de regulă, semestrial de preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a CSM a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta, mai prevede proiectul adoptat.

Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător/procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa/parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa/parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele admiterii/respingerii acestora, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror.

Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele/parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor, ori după caz, menţiuni privind judecătorii/procurorii delegaţi de la instanţa/parchetul la care funcţionează judecătorul/procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa/parchetul la care se solicită transferul.

La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al preşedintelui României, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către plenul CSM, cu avizul consultativ al conducătorului parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.

Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează în sesiuni declanşate, de regulă, semestrial de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul sau procurorul care solicită numirea susţine un interviu în faţa plenului CSM.

Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător se transmite preşedintelui României, în vederea emiterii decretului.

Foto: Judecătoarea Corina Corbu, președinta ÎCCJ. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

16 comentarii

  1. Si uite asa vor trece 4 ani , tot cu psd la putere prin CCr , Csm , ICCj , Udmr , usl , aur , avocatul poporului si multi altii .

  2. Alo redactia, imi cenzurati orice mesaj , sau ce se intampla ?

  3. Ca și cum politrucii analfabeți profesional puși cu mâna de Ciuma Roșie ar da o mostră de competență în materie de constituționalitate! Ce blasfemie !

  4. Integritatea conteaza, nu varsta. Degeaba esti batrana daca esti golanca.

    • Păi,cu cât ești mai bătrân cu atât e mai probabil să aibă „bube în cap”!Și astfel devii mai controlabil de mafioți !Asta-i schepsisul!Pricepi acuma mătăluță cum vine treaba?!

  5. Corina Corbu, din imagine, a fost pusa presedinta ICCJ de Savonea personal, asa ca reprezinta punctul de vedere al PSD.
    Si la Curtea de Apel Bucuresti fac legea tot slugile Liei Savonea / PSD.

  6. Ca și la CCR a fost UNANIMITATE dar la hoardele progresiste nu contează .Ori Stanciu și Tănăsescu au trecut la PSD ori căldura face ravagii la neuronii singuratici.

  7. Eu nu știu pe cine mai interesează justiția, oricum e disfunctionala…

  8. PNL = PSD va pune tălpi până-n pânzele albe, oricăror tentative de a se repara prăpădul legislativ produs sistemului judiciar de haita PSD condusă de Liviu Dragnea şi Florin Ciordache

  9. A devenit un fel de modus operandi pt toti cei din „lumea buna” sa se adreseze CCR de fiecare data cand nu le convine ceva.
    Parlamentul, ca singur legiuitor, are tot dreptul sa excluda CCR din aceasta mocirla, fara ca CCR sa se poata opune.
    Dar se pare ca actuala coalitie ori nu are curajul necesar ori nu-si doreste un asemenea demers.

    Sigur, deciziile CCR trebuie respectate si sunt obligatorii, bla-bla-bla.
    Dar parlamentul are dreptul sa excluda interventia CCR dintr-o multime de spete juridice.
    Am ajuns in situatia in care orice infractor care nu e multumit de o sentinta a justitiei sa se adreseze CCR.
    Iar Dorneanu -CCR devin judecatori pt cauze penale si trec peste toata justitia.
    Daca eu am o problema cu vecinul in ce priveste granita dintre gradinile noastre, in mod normal, totul se rezolva la tribunalul local.
    Dar daca eu sau vecinul avem o oarecare influenta (functii, pile, relatii etc) problema noastra ajunge la CCR.
    Amintiti-va ca gaina lui Dragna (adica fosta nevasta, Bombonica) a ajuns la CCR pt ca ceva nu i s-a parut ei in regula intr-un anumit proces…
    Bineinteles ca CCR a judecat exact ca un tribunal local si i-a dat reptate Bombonicii.

  10. La Cluuj ioi Dragnea se pronunță Dragnia dar că să pronunți corect ai scris Dragna.
    Mult e dulce și frumoasă
    Limbă ce-o pocim.

  11. Nu se va schimba nimic. Voi tot PNL şi PSD votaţi, vreţi să rămânem în mocirlă până la moarte.

  12. Ceea ce cred eu ca sesizeaza ICCJ prin aceasta, ar fi degringolada care s-ar creea daca s-ar da liber, prin lege, ca toti magistratii care au vechimea necesara sa poata face demersuri pentru postul pe care il doresc.
    Daca este asa, atunci legea respectiva este cam proasta, in opinia mea, imi pare rau.

  13. Iar Portocala trebuie adus inapoi fara examen..mana dreapta a lui Stelica sa fie,la Minister….Nu ca ar face ministrul ceva deosebit cu dreapta,dar ar aduce un suflu nou…Parerea mea…

  14. Cu atâtea păreri expuse de eternii postacii de serviciu, experți și cu expertize în ori ce domeniu, părerea mea chiar nu contează.
    Sănătate tuturor.